Proprietățile lui și ale rudelor spun o poveste diferită de imaginea publică pe care o proiectează candidatul la președinție.
Am documentat patru episoade – momentele de grație pentru relația familiei lui Mircea Geoană cu banii.
| DE CE E IMPORTANT: Mircea Geoană și soția sa sunt beneficiarii unei averi semnificative, peste care timpul a așternut liniște. Imobilele deținute de familie au fost cumpărate de multe ori sub prețul pieței, de la prieteni, la rândul lor beneficiari ai unor contracte cu statul. De altfel, fratele soției sale este dat în urmărire generală pentru că ar fi încasat șpagă de la o companie care avea contracte cu CFR. |
Am descoperit că:
- Geoană este vecin în același bloc exclusivist cu fosta cumnată și cumnatul fugar.
- Mihaela Geoană s-a bucurat de excursii plătite din șpăgile luate de fratele ei, Ionuț Mircea Costea.
- Geoană a moștenit câteva tablouri de Tonitza și sute de mii de euro de la părinții lui. Nu am reușit să identificăm sursa banilor.
- Fiul lui Geoană a cumpărat, pe o firmă fără activitate, un apartament cu 400.000 de euro. O locuință similară a costat cu 200.000 de euro mai mult, în același bloc.
- O firmă în care e asociată Mihaela Geoană deține un apartament în Poiana Brașov. L-a cumpărat de la o firmă falimentară.
- Vărul Mihaelei Geoană a făcut 2.8 milioane de euro cu un teren pe care au fost proprietari scurtă vreme și soții Geoană.
ACTUALIZARE: După publicarea acestui articol, Mihaela Geoană a răspuns întrebărilor adresate de noi. Găsiți reacția la finalul articolului.
Episodul 1: Sub același acoperiș. Candidatul la președinție și cumnatul fugar
Mircea Geoană deține un apartament într-un bloc de lux din cartierul Primăverii. Tot acolo are două apartamente și fosta sa cumnata.
Ionuț Mircea Costea, despărțit între timp de soție și dat în urmărire internațională pentru fapte de corupție, are dreptul să locuiască acolo.
Din banii obținuți ilegal, Costea a plătit vacanțe de lux inclusiv pentru sora sa, Mihaela Geoană și pentru Felix Rache, unul din cei care-i dau sfaturi lui Geoană.
Printre vecinii de bloc din Modrogan se numără europarlamentarul Vasile Blaga, omul de afaceri Adrian Sîrbu și o fundație controlată de Michael Schmidt, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis.
Public Record recompune mai jos istoria a trei apartamente, dosarul penal și proprietățile cumnatului fugar.
| Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor. Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor: |
Apartamente de la bunul prieten
Suntem în martie 2015. Mircea Geoană este senator la al treilea mandat.
Semnează o promisiune de vânzare cumpărare pentru un apartament cu cinci camere într-un bloc situat pe strada Modrogan 4A, vizavi de actualul cartier general al PNL. Plătește, în rate timp de patru ani, aproximativ 400.000 de euro. Sunt incluse și două locuri de parcare, plus o boxă.
Geoană a cumpărat locuința de la OPAL A.L., o companie deținută de Dima Samata, un bun prieten al familiei sale.
⠀Citește mai mult despre Dima Samata 🔎
Pe lângă OPAL, Dima Samata mai este co-asociat, împreună cu alte două persoane, în Adisam Telecom.
Firma a câștigat în 2021, conform publicației Defapt.ro un contract de 89 de milioane de lei cu Ministerul Apărării.
Aceeași companie a câștigat contracte cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Romatsa sau Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.
Contractele depășesc 130 de milioane de lei.
La un an după Geoană, și socrii lui cumpără nu unul, ci două apartamente în același bloc. În total, 380 de metri pătrați, plus două locuri de parcare și o boxă.
Prețul este de 426.000 euro. Ion și Margareta Costea achită banii în rate, timp de un an, către aceeași firmă care i-a vândut și lui Geoană.
Numai că, apartamentele sunt evaluate la 634.000 euro de notar pentru taxe.
Așadar, socrii lui Geoană au dat cu 208.000 euro mai puțin decât valoarea minimă de piață stabilită în grila notarilor publici.
⠀Citește mai mult despre familia Costea 🔎
Ion și Margareta Costea sunt părinții Mihaelei Geoană, iar înainte de 1989 au făcut parte din nomenclatura regimului comunist.
De exemplu, în 1986, Ion Costea era director în cadrul Oficiului Economic Carpați, transformat un an mai târziu în intreprindere de comerț exterior (ICE Carpați).
De regulă, directorii companiilor de comerț exterior erau ofițeri ai DIE, serviciul secret extern al României.
Tot în ‘86, Margareta Costea era conferențiar universitar la Academia de Studii Economice din București (ASE). Cu zece ani înainte, adică în 1976, avusese o bursă de studii în SUA. De obicei, asemenea deplasări puteau fi făcute doar cu relații sau prin semnarea unui angajament cu Securitatea. Margareta a continuat să lucreze și după ‘90 la ASE.
Fiica lor, Mihaela Geoană (fostă Costea), a lucrat înainte de ‘90 ca arhitect, la Centrul de Proiectare Ialomița. În ultimii ani, Mihaela a fost, printre altele, director la Crucea Roșie și a înființat o altă fundație care are utilitate publică. Mai e asociată în patru companii.
Fiul lor, Ionuț Mircea Costea, a lucrat ca inginer înainte de Revoluție la Trustul Carpați, un alt organism subordonat aparatului de partid și care a construit Casa Poporului.
S-a reprofilat după ‘90 și a devenit economist. A lucrat în ministerul de Finanțe, a fost vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, dar și președinte al EximBank, bancă de stat.
În iunie 2020, Ion și Margareta Costea donează nurorii cele două apartamente.
Alina Violeta Costea este, la acest moment, soția lui Ionuț Mircea Costea, fratele Mihaelei Geoană. El are de altfel un „drept de abitație viageră” în cele două apartamente de pe Modrogan. Adică poate locui acolo.
⠀Citește mai mult despre blocul de pe Modrogan 4A 🔎
Blocul de pe Modrogan 4A a fost ridicat de o asociere formată, printre alții, din fostul senator UDMR Attila Verestóy (decedat), o firmă legată de numele miliardarului Dan Petrescu (decedat în 2021 în urma unui accident aviatic), o altă companie deținută de Dinu Patriciu (decedat) și fratele acestuia.
Ceilalți vecini ai lui Mircea Geoană sunt:
- mogulul media Adrian Sîrbu,
- Vasile Blaga și soția, actualmente membru PNL și europarlamentar,
- rudele lui Attila Verestóy,
- o firmă deținută de George Gaiță – fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu,
- o fundație deținută de Michael Schmidt – om de afaceri prieten cu președintele Klaus Iohannis și cumnatul controversatului politician Renato Usatîi din Republica Moldova.
- 14 apartamente sunt deținute, conform informațiilor oficiale, de o companie controlată prin două offshore-uri înregistrate în Cipru, de Fundația Dareda. Înregistrată la începutul acestui an în Vaduz, capitala principatului Liechtenstein, fundația s-ar ocupa, printre altele, cu activități caritabile pentru copiii și adulții cu deficiențe de auz.
Dareda are ca președinte al consiliului de administrație pe Anca Surugiu, cea care a administrat afacerile milionarului Dan Petrescu.
Poliția Română îl caută pe Ionuț Mircea Costea de anul trecut, după ce a fost condamnat definitiv la șase ani de pușcărie pentru șpagă primită de la reprezentanții Swietelsky, o firmă austriacă ce avea contracte cu statul.
⠀Citește mai mult despre dosarul penal 🔎
Între 2005 și 2014, o asociere de firme conduse de compania austriacă Swietelski a primit contracte de 315 milioane de euro pentru reabilitarea căii ferate București-Constanța. Sursa de finanțare o reprezentau împrumuturi contractate prin Ministerul de Finanțe.
Ca să se asigure că ung mecanismul prin care erau finanțate contractele și că statul urgentează plata facturilor, Swietelski a plătit către oameni cu influență aproximativ 20 de milioane de euro.
Într-o primă etapă, au primit șpăgi de 3.5% din valoarea contractelor Sebastian Vlădescu – fost ministru al Finanțelor, Ionuț Mircea Costea – fost angajat în ministerul de Finanțe și Mihaela Mititelu- persoană apropiată de conducerea CFR. Cureaua de transmisie a șpăgilor era Casa de Avocatură Boștină și Asociații, care vira banii prin contracte fictive și firme offshore.
În a doua etapă, reprezentanții Swietelski au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la CFR. De data aceasta, beneficiarii finali ai banilor sunt Sebastian Vlădescu, Constantin Dascălu – secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Cristian Boureanu – fost deputat.
Dosarul a fost trimis în judecată în 2019 de procurorii DNA. După patru ani, în mai 2023 judecătorii i-au trimis după gratii doar pe Sebastian Vlădescu (șapte ani și patru luni) și pe Ionuț Mircea Costea (șase ani). În cazul celorlalți inculpați, faptele s-au prescris.
Costea a fugit din țară, iar anul acesta Ministerul Justiției anunța că a fost găsit în Turcia. Nu a fost extrădat încă pentru că nu se știe locația exactă.
Costea era o rotiță a jafului, iar în buzunarele lui au intrat fraudulos 2.3 milioane de euro și 3.1 milioane de lei.
Cu o parte din bani, a cumpărat un Porsche Cayenne (aproximativ 100.000 de euro). Alți 2.5 milioane de lei, bani publici luați cu titlul de șpagă, au fost cheltuiți pentru servicii turistice în țară și în străinătate: transport aerian, cazare la hoteluri premium, SPA, tratamente medicale, mese, cursuri de schi etc.
Nevasta, copiii, părinții, soacra, dar și Mihaela Geoană, nevasta candidatului la prezidențiale, au beneficiat de călătorii și cazări în orașe precum: Paris, Geneva, Monte Carlo, Roma, Istanbul, New York, Nisa, Atena, Barcelona, Bolzano, Bodrum, Salzburg, Mamaia, Poiana Brașov și alte destinații din țară.
Pe lângă rude, au beneficiat de servicii turistice și prietenii lui Costea. Printre ei se numără și Felix Rache. Fost jurnalist, convertit în politician, Rache este unul dintre cei cu care Mircea Geoană se sfătuiește în această campanie electorală.
„Mă văd cu el, mă sfătuiesc cu el, mi se pare unul dintre cei mai inventivi şi creativi oameni pe care i-am întâlnit, suntem prieteni vechi” a declarat Geoană, în urmă cu o lună, pentru ziarul Adevărul.
În aceeași perioadă în care Costea încasa șpăgile pentru contracte publice, un milion de euro a ajuns la omul de afaceri Dan Mihai Cernăianu, prin contracte de împrumut și companii înregistrate în Cipru, care și-au transferat între ele dreptul de creanță. Două din ele sunt menționate în rechizitoriul procurorilor ca vehicule utilizate de Costea.
La acest moment, Cernăianu ar avea de returnat în jur de 1.2 milioane de euro, sumă care include și dobânzi penalizatoare, către Prosera Management Limited și soția lui Costea.
De altfel, Violeta Alina Costea are o ipotecă înscrisă pe un apartament deținut de Cernăianu în Sectorul 1 al Capitalei.
Contactat de Public Record, Cernăianu a declarat: „Am luat un împrumut, acum vreo 12 ani de la domnul Costea pentru niște obiective de investiții. Habar n-aveam de unde avea la momentul respectiv fondurile. Am returnat aproape toți banii. A fost o chestiune privată.”
În timpul urmăririi penale, procurorii au pus sechestru asigurător pe bunurile inculpaților. În cazul lui Costea, procurorii au descoperit trei apartamente în Năvodari, un teren și o casă în București, un teren în Ilfov și un apartament pe bulevardul Kiseleff.
Noi am găsit mai multe, unele înregistrate pe numele fostei soții.
Episodul II: Cum au strâns un general în rezervă și o pensionară, fostă ingineră RATB, câteva sute de mii de euro și tablouri de Tonitza pentru Mircea Geoană
Părinții lui Mircea Geoană i-au lăsat moștenire circa 257.000 euro, tablouri de Tonitza și un apartament pe care candidatul l-a vândut recent cu 220.000 euro. Public Record nu a putut identifica sursele acestei averi acumulate de familia secretarului adjunct NATO și candidat la președinție.
Exceptând o eroare din partea noastră, nu am reușit să identificăm sursele de venit din care părinții lui Geoană au reușit să acumuleze și să lase în urmă aceste sume de bani.
Ioan Geoană a fost general trecut în rezervă încă din anii 90 și Ioana Iuliana Geoană a fost ingineră pensionară la RATB.
Vă prezentăm în acest episod moștenirea lăsată lui Mircea Geoană de părinți.
Tatăl. Generalul în rezervă Ioan Geoană, fost șef al Comandamentului Apărării Civile din cadrul Ministerului Apărării în perioada comunistă, a fost înmormântat cu onoruri militare în 4 iunie 2009. Averea lăsată în urmă este împărțită doi ani mai târziu.
Singurii lui urmași sunt soția Iuliana Elena Geoană, inginer pensionar RATB și fiul Mircea Geoană, la acel moment președinte al Senatului României din partea PSD.
În iunie 2011, când se face împărțirea bunurilor rămase, Mircea Geoană primește cinci tablouri semnate de pictorul Nicolae Tonitza (acuarelă, tuș și creion) plus încă 16 lucrări de artă semnate de alți pictori români sau străini. Mai moștenește patru tabachere, fructiere, dar și alte obiecte vechi, toate din argint, precum și icoane și mobilier.
În buzunarele lui intră aproximativ 108.000 euro, bani pe care tatăl lui îi deținuse.
Pentru că mama sa rămâne cu drept de proprietate pe două apartamente din București și cu alte bunuri, Geoană mai primește de la aceasta 45.000 de euro, cu titlul de sultă.
Mircea Geoană le-a vândut tatălui și cumnatului său un apartament în 1994. Mama politicianului îl vinde la rândul ei, 20 de ani mai târziu, și încasează 107.000 de euro, deși îl deținea în coproprietate cu ginerele ei.
Mama. Iuliana Elena Geoană a decedat în 28 noiembrie 2020.
Conform documentelor consultate de Public Record, după un an și jumătate, fiul ei găsește într-un apartament, deținut de mama lui, covoare, un frigider și trei televizoare, dar și 86.000 de euro, 9500 de lire sterline și 8300 USD.
Apartamentul, aflat pe o stradă de lângă Piața Domenii din sectorul 1 al Capitalei, este evaluat la 112.000 euro în certificatul de moștenitor din 2022.
În octombrie anul trecut, Geoană garantează cu acest apartament un împrumut de 95.000 USD de la Alexandru Răzvan Popa pentru „nevoi personale” pentru o perioadă de un an. Popa este fiul unui milionar român, cu companii specializate în instalații sau active în industria imobiliară.
Stinge împrumutul anul acesta, cu câteva zile înainte de a vinde apartamentul.
Pe 10 iulie, Geoană încasează pe apartamentul din zona Domenii aproape 220.000 de euro. Banii se duc în contul soției care-l și reprezintă în tranzacție, cont pe care Geoană nu l-a menționat în declarația de avere depusă anul ăsta. A declarat însă vânzarea.
Declarațiile de avere depuse în perioada 2010-2015 mai scot la iveală că mama lui Geoană a plătit în jur de 80.000 de euro pentru studiile Anei Maria Geoană, fiica lui Mircea, în SUA.
Episodul III: Cum a ajuns Geoană Junior proprietarul unui penthouse luxos într-o zonă exclusivistă a Capitalei
Cu doar trei zile înainte de Crăciun, în 2022, fiul fostului secretarul general adjunct al NATO și-a făcut cadou un penthouse de lux în nordul Capitalei.
Prețul? Doar 400.000 de euro plus TVA pentru un apartament de aproape 180 de mp, o terasă cât un teren de tenis pentru joc simplu și două locuri de parcare. Se află în complexul „Jardins du Nord” de pe strada Jandarmeriei, inspirat din piața imobiliară a Shanghaiul, conform dezvoltatorului.
Ion Alexandru Geoană, fiul actualului candidat la prezidențiale, nu a cumpărat direct apartamentul, ci printr-o firmă: Apoapsis Management SRL.
Înființată de mama sa, Mihaela Geoană, în octombrie 2022 și transferată către el după doar patru zile, compania pare să existe doar pe hârtie – zero angajați, zero venituri și, surprinzător, datorii cât costul apartamentului: 2 milioane de lei.
La același etaj, un penthouse similar, cu suprafață utilă de 216 mp și terasă de 160 mp, s-a vândut cu 674.000 euro plus TVA exact în aceeași zi în care a cumpărat și fiul lui Geoană.
O diferență de preț de aproape 275.000 de euro pentru apartamente comparabile ca suprafață.
Am încercat să înțelegem diferența de preț de la reprezentanții firmei care au ridicat blocul. Nu au dorit să comenteze tranzacția.
În spate stă însă o legătură veche. Dezvoltatorul Nord Premium Development SRL are printre fondatori pe avocata Carmen Vasilica Frunză.
Femeia nu e străină de familia Geoană – conform presei, ea i-a reprezentat în trecut, când au încercat să cumpere o vilă de protocol. Tot ea deținea anterior terenul pe care s-a construit blocul.
Ceilalți doi fondatori ai firmei sunt: Constantin Dinescu, fost director general al companiei de stat Metrorex și Sorin Crețeanu, descris de presă ca un milionar discret ce a fost implicat în afaceri imobiliare cu Puiu Popoviciu și Radu Dimofte.
⠀Citește mai mult despre istoricul blocului din Jandarmeriei 🔎
Nord Premium Development a fost înființată în mai 2020. În aceeași lună, unul din asociați a obținut aprobarea Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) de la Consiliul Local al Sectorului 1. După opt luni, firma a obținut și autorizația de construire.
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) fusese aprobat încă din 2018 în Consiliul General al Municipiului București pe vremea când Primăria Capitalei era condusă de Gabriela Firea (PSD).
PUZ-ul este un document prin care se reglementează dezvoltarea imobiliară a unei zone și stabilește, printre altele gradul de ocupare al terenurilor pe care urmează să se construiască și înălțimea clădirilor. Deși zona s-a dezvoltat puternic, strada Jandarmeriei are în continuare o bandă pe sens.
Cererea pentru acest PUZ a venit din partea lui Ion Maticiuc, fost consilier economic la Teheran înainte de 1989 activ pe piața imobiliară. Privea însă un alt imobil, dar reglementa și parcelele de teren din jur.
Planul Urbanistic de Detaliu (PUD), documentația prin care se asigură corelarea unei construcții a fost obținut în 28 iunie 2020 prin hotărârea Consiliului Local Sector 1. La acel moment, primăria era condusă de Daniel Tudorache (PSD), trimis în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influență și spălare de bani.
Solicitarea pentru PUD a fost făcută de avocata Frunză Vasilica Carmen, care ulterior a devenit asociată în firma care a ridicat blocul.
Autorizația de construire a fost emisă pe numele firmei Nord Premium Development în 19 ianuarie 2021, când la butoanele primăriei Sectorului 1 era Clotilde Armand (USR). Armand a fost trimisă și ea în judecată pentru că s-a numit singură manager într-un proiect pe care-l implementa chiar primăria pe care o conducea.
Episodul IV: Mihaela, Dragostea mea
În ianuarie 2014, una din firmele familiei Geoană cumpără un apartament cu trei camere și loc de parcare în Complexul Silver Mountain din Poiana Brașov cu aproape 261.000 euro. Actul s-a perfectat la notarul Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României.
Topcont Invest a fost înregistrată în 2005 ca firmă de arhitectură. La acel moment asociatul majoritar era Mihaela Geoană, alături de vărul ei, Vasile Octavian Barbă ce deținea 20%.
⠀Citește mai mult despre Complexul Silver Mountain 🔎
INR Management Real Estate SRL este firma care a dezvoltat proiectul Silver Mountain în Poiana Brașov. La sfârșitul lui 2013, a intrat în insolvență după ce BCR și-a dat seama că are de recuperat 380 de milioane de lei, credite pe care le acordase firmei.
De insolvență s-a ocupat lichidatorul Remus Borza, prin Euro Insol, și pentru asta compania lui a încasat 1.8 milioane de euro. Borza a fost condamnat în 2015 la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul Hidroelectrica.
De profesie practician în insolvență, Borza a fost deputat, dar a consiliat și patru premieri: Viorica Dancilă, Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.
În 2014, adică într-un timp foarte scurt, INR Management a intrat în faliment și toate bunurile au fost scoase la vânzare. Complexul Silver Mountain a ajuns în posesia BCR, după ce a fost cumpărat de bancă pentru 177 de milioane de lei, în contul datoriei avute. Restul banilor s-au transformat în credite neperformante.
Un an mai târziu, procurorii DNA au început urmărirea penală pentru delapidare, grup infracțional organizat și gestiune frauduloasă, după ce un alt lichidator judiciar a depus plângere. În dosar au fost vizați Remus Borza și reprezentanții BCR.
În 2016, DNA a clasat o parte din dosar și au transmis colegilor de la DIICOT că ei trebuie să investigheze grupul organizat și delapidarea.
După clasarea DNA, judecătorii de la Curtea de Apel București au decis că procurorii anticorupție trebuie să continue urmărirea penală și au sesizat DIICOT-ul pentru posibile infracțiuni de spălare de bani. Nimeni nu a fost tras la răspundere.
Presa a vehiculat că proiectul imobiliar era al lui Dan Fischer, un milionar român decedat în 2012. Numai că INR Management, care nu mai există astăzi, era deținută deținută de o suveică de companii înregistrate Cipru, Insulele Virgine Britanice, Seychelles și Insulele Marshall.
Octavo Holdings, offshore-ul care apare în Monitorul Oficial că a deținut firma românească, a fost într-adevăr reprezentat de Fischer. Mențiunile istorice sunt surprinzătoare și arată că, anterior, mandatarul era Daniel Costea.
Același Daniel Costea, despre care procurorii DNA susțin că „este persoană de încredere” a lui Ionuț Mircea Costea, fostul cumnat al lui Geoană.
Tot surprinzător este faptul că în afacerea Silver Mountain am găsit și numele lui Sebastian Vlădescu, fostul ministru de finanțe condamnat în același dosar cu Costea.
Vlădescu semnase contracte de consultanță cu dezvoltatorul imobiliar în legătură cu contractele de credit încheiate cu BCR. A încasat pentru asta 1.4 milioane de lei.
Vasile Octavian Barbă este în continuare partener de afaceri cu Mihaela Geoană.
Nu-i leagă doar asta, ci și un trecut imobiliar tumultuos, din care Barbă a ieșit câștigător.
Ne întoarcem în ianuarie 2010, când Agenția Națională de Integritate îl acuză pe Mircea Geoană de fals în declarațiile de avere și sesizează Parchetul General. Procurorii închid dosarul după patru luni.
Inspectorii de integritate descoperiseră, printre altele, că în septembrie 2005 soții Geoană au devenit co-proprietari pe un hectar de teren din sectorul 1 al Capitalei alături de Vasile Barbă.
Familia Geoană achitase 48.300 de euro pentru 70% din teren, adică un preț de 14 ori mai mic decât valoarea de piață. După nici cinci luni, în ianuarie 2006, contractul este reziliat.
Ce n-au știut nici procurorii și nici inspectorii este că în 2007, Barbă a vândut hectarul și a încasat 2.85 milioane de euro.
În loc de încheiere
Mircea Geoană, soția și fiul nu au răspuns întrebărilor noastre.
Alina Violeta Costa susține că a divorțat de Ionuț Mircea Costea în 2021. Referitor la milionul de euro împrumutat omului de afaceri Cernăianu ne-a transmis că „dacă sursa ar fi fost ilicită, cu siguranță acest împrumut ar fi fost cercetat de DNA sau menționat în rechizitoriu, așa cum a fost cazul altor împrumuturi”.
Nu a dorit să comenteze despre excursiile pe care le-a făcut din banii de șpagă încasați de fostul soț.
Ne-a transmis că nu știe de ce foștii ei socri au optat pentru dreptul de locuire al fiului lor în apartamentele de pe Modrogan.
Dima Samata, bunul prieten al familiei Geoană nu a răspuns întrebărilor noastre.
Felix Rache, cel care-l consiliază pe Geoană, nu a avut un răspuns foarte clar. Mai întâi ne-a amenințat că ne dă în judecată, apoi la telefon ne-a spus că e o discuție privată. Nu am înțeles exact poziția lui pentru voi, cei care ne citiți.
După publicarea articolului, reacția Mihaelei Geoană a fost următoarea:
Despre excursiile plătite de fratele ei, Ionuț Mircea Costea: „Nu am beneficiat de nici o excursie plătită de fratele meu. Nu am petrecut vacanțe împreună de când s-a căsătorit. Vă rog să-mi prezentați documentul pt a vedea despre ce este vorba”.
Despre cele două apartamente din Modrogan, deținute de fosta cumnată: „Nu am cum să lămuresc detalii ale proprietății fostei mele cumnate. Nu cunosc sursa fondurilor”.
Despre apartamentul cumpărat de fiul ei: „Apartamentul a fost achiziționat de societatea Apoapsis Management SRL din fonduri private, societatea fiind împrumutată cu suma necesară încheierii acestei tranzacții. Apartamentul a fost cumpărat de la societatea Nord Premium Development SRL care, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, la data negocierii și semnării contractului, avea 3 asociați, doamna Carmen Frunză nefiind asociatul majoritar. Conform actelor care au stat la baza tranzacției, toți asociații au decis în unanimitate prețul vânzării, acesta fiind negociat încă de la începutul lucrărilor de construcție”.
Despre moștenirea lăsată de socri: „Desenele/acuarelele de Tonitza precum și alte obiecte din argint au fost achiziționate în urmă cu mulți ani de către socrii mei, când prețurile nu erau cele de astăzi. La fiecare subiect as avea comentarii, dar nu este timp. Vă mulțumesc pentru buna voință!”.
Materialul a fost realizat cu ajutorul lui Maddy Pennington de la Investigative Dashboard (OCCRP).
Au contribuit la documentare Anca Mihai și Răzvan Robu.
Citește și AVERILE DIN UMBRA VOTULUI. Nepotul „Tamara” în care arătăm detalii despre averea lui Mihai Cristian Ciolacu, nepotul liderului PSD, Marcel Ciolacu. Contrar afirmațiilor publice ale premierului, investigația arată că Mihai Ciolacu a achiziționat recent mai multe proprietăți de lux.
| Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor. Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor: |
