Conexiunile unui mercenar. Horațiu Potra, vecin cu Ministerul Apărării, relații cu lumea Justiției.

Horațiu Potra a revenit în atenția publică zilele trecute, când Parchetul General l-a ridicat din trafic pe Călin Georgescu.

La una din locuințele lui Potra, procurorii au descoperit încastrate în podele mitraliere, lingouri de aur și teancuri de bani.

Public Record a descoperit că Potra deține o vilă în București, gard în gard cu Secția pentru Legătura cu Forțele Armate Străine din cadrul Ministerului Apărării

Instituția autorizează militarii străini pe teritoriul țării noastre și are atribuții pe zona documentelor clasificate.

În plus, afacerile și tranzacțiile imobiliare ale lui Potra arată că fostul luptător în legiune deține o avere consistentă și are conexiuni cu lumea magistraților.

Pe 16 iunie 2024, Ministerul de Externe anunța că un român a murit în Congo, iar alți doi erau răniți. Făceau parte din trupa pe care Horațiu Potra a dus-o în țara africană să ajute guvernul congolez în lupta împotriva rebelilor. 

După patru zile, Potra intra într-un birou notarial din București. Mai exact, la Andrei Ivanov Costache, fiul unui fost secretar de stat din Ministerul Justiției și fost judecător la Înalta Curte. 

Cumpăra o vilă impunătoare, cu 12 camere, lângă parcul Cișmigiu, cu 1.6 milioane de dolari. 

A achitat în ziua tranzacției 428.000 de dolari prin transfer bancar. Restul trebuia să-i achite, în tranșe, până în 20 iulie 2024. 

Orice zi de întârziere urma să-l coste câte 500 de dolari. Din documentele studiate de noi, nu reiese foarte clar dacă Potra a plătit toată suma, dar apare ca proprietar. În registrul cadastral apare menționată ipoteca pentru restul de preț. Nu a inclus vila în declarația depusă în calitate de consilier local la Mediaș.

În noiembrie anul trecut, vila de pe strada Perlea 21 a fost scoasă la vânzare pe site-uri de imobiliare pentru prețul de 1.75 milioane de dolari. Așa am aflat că a fost construită de arhitectul român de origine franceză Ernest Doneaud.

Cert este că, gard în gard cu imobilul lui Potra, își are sediul Secția pentru Legătura cu Forțele Armate Străine din cadrul Ministerului Apărării, care autorizează militarii străini pe teritoriul țării și care are atribuții pe zona documentelor clasificate.

Am încercat să aflăm dacă militarii de acolo știu cu cine sunt vecini, însă cineva ne-a răspuns la interfonul de la poartă și a spus că nu ne poate da detalii. Să încercăm la minister. Ca într-un film absurd, MApN ne-a spus să ne adresăm Agenției de Cadastru și Publicitate Imobiliară. 

Pe aceeași stradă, la câțiva metri distanță de vila impunătoare, Potra mai deține un apartament pe care l-a cumpărat în 2018 cu 154.400 de dolari împreună cu Ana Maria Nedelcu, cu care are doi copii. 

Nu s-a rezumat doar la București. De exemplu, în 2023 a cumpărat un apartament în Sibiu, șapte terenuri în Mediaș, șapte terenuri împădurite lângă Cluj, trei apartamente și câteva apartamente din case localizate în centrul istoric al Mediașului. 

Doar în 2023, la un an după ce a început să ducă români în Congo, Potra a cumpărat bunuri imobiliare de peste un milion de euro. Sunt ilustrative următoarele tranzacții: 

• Decembrie 2023, a cumpărat peste 44 hectare de pădure în Căpușu Mare, la 30 de km distanță de Cluj-Napoca. Achită 250.000 de euro.  

• Noiembrie 2023, a cumpărăt 3 imobile în Mediaș, plătind pe ele 500.000 de dolari. Banii au ajuns la Alina Ștefania Isailă, angajată a Romgaz Mediaș.

• Octombrie 2023, a cumpără o vilă în Mediaș de la Iulian Iancu cu 360.000 de euro. Iancu este membru în conducerea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). A declarat pentru G4 Media că nu l-a întâlnit vreodată pe Potra și că de tranzacție s-a ocupat cumnatul lui. 

Drujba și partenerul cu rude influente

Ne-a atras atenția și o tranzacție din august 2022, an în care a cumpărat de la un anume Ovidiu Cocoș un teren de 1960 de metri pătrați în Mediaș.

Ovidiu Cocoș este asociat, într-o companie înregistrată la Mediaș, cu Alex Bodi, cunoscut pentru viața extravagantă pe care o afișează pe Instagram, dar și pentru relația cu Bianca Drăgușanu. 

În 2020, Bodi a fost arestat preventiv, fiind acuzat de procurorii DIICOT de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane şi şantaj. Ulterior, dosarul s-a reîntors la procurori pentru continuarea urmăririi penale, iar Bodi este liber. Cocoș este martor în acest dosar.

Într-o altă firmă în care Cocoș a fost asociat, apare la un moment dat și Mihai Savonea, soțul judecătoarei Lia Savonea de la Înalta Curte.

Contactat pe Whatsapp, Savonea nu neagă faptul că a deținut părți sociale în firma Panoramic Field Med SRL. Ba mai mult, ne-a spus că este rudă cu Cocoș. A făcut următoarele precizări: 

„Informația dvs este eronată. Nu am avut și nu am niciun fel de asociere cu cei menționați. Este adevărat că am avut o asociere în firma menționată cu doamna Cristina Cocoș, în scopul dezvoltării unui proiect. Întrucât din anumite motive obiective proiectul nu s-a putut derula, am încetat activitatea și participarea în acea firmă din anul 2024.Menționez că eu nu am încasat niciun dividend sau beneficiu din respectiva firmă. 

Nu l-am cunoscut și nu îl cunosc pe domnul Bodi, iar Ovidiu Cocoș îmi este rudă. Subliniez ca nu am fost niciodată asociat cu domnul Bodi sau Ovidiu Cocoș în vreo firmă.”

Mergând pe fir, am descoperit că terenul cumpărat de Potra de la Ovidiu Cocoș a devenit subiectul unui dosar din instanță.

„(…) ne-a amenințat că, în scurt timp, ne va distruge saivanul oilor şi că ne va tăia şi toate oile” a scris Lenuța Luchian în plângerea adresată judecătorilor, referindu-se la Horațiu Potra. 

Ulterior, pe 17 noiembrie 2022, băiatul femeii a sunat la 112 după ce a văzut că Potra și alte zece persoane se îndreptau cu o drujbă către saivanul de oi. Până au venit polițiștii, jumătate din el era distrus. Bărbatul le-a cerut să constate distrugerea, dar aceștia i-au interzis să ajungă la saivan și i-au spus că e proprietatea lui Potra. 

„Se pune o întrebare: Cum a constat echipajul de poliție că terenul din titlul de proprietate este terenul pe care se află ridicat saivanul, deoarece numai în urma unei expertize topografice se poate constata acest lucru, expertiză pe care am solicitat-o în procesul civil?”, notase fiul femeii într-o adresă, făcută după incident, către Poliția din Mediaș.

Femeia are 71 de ani la data evenimentului și cere judecătorilor să-l oblige pe Potra să îi lase în liniştită posesie terenul pe care îl folosește pentru creșterea oilor și să refacă gardul electric. 

La rândul său, Potra susține că femeia folosește abuziv terenurile și că, prin acte de violență, ea și rudele ei l-au împiedicat să ajungă la teren.

Ovidiu Cocoș, cel care i-a vândut lui Potra terenul, declară în fața judecătorilor: 

„(…) nu pot să-mi vizitez terenul și nici nu pot să pătrund pe acest teren deoarece sunt amenințat de reclamanți și risc să fiu lovit cu sapa-n cap. Precizez că Horațiu Potra este proprietarul unei alte parcele de teren aflată în vecinătatea terenului meu. Am un contract de arendă cu pârâtul Potra Horațiu pentru acel teren”

Dosarul se judecă încă. 

Magistrații

Dacă legătura cu Lia Savonea este una indirectă, am descoperit unele mult mai profunde.

În 2024, Horațiu Potra a intrat de mai multe ori în același birou notarial din Sibiu, cu banii în valiză și a plecat fără ei. 

Câte 100.000 de euro cash, ca ajutor de deces, pentru rudele celor care au murit uciși în Congo. Conform informațiilor apărute în media, anul trecut, au decedat în atacurile armate patru români.

La nivelul județului Sibiu există 92 de notari, dar Potra s-a dus țintă la Ionel Marius Ionescu. Fost judecător la Înalta Curte de Casație Justiție, Ionescu s-a pensionat în 2022. 

L-am întrebat pe Ionescu în ce context l-a cunoscut pe Horațiu Potra și l-am rugat să ne comenteze faptul că legislația prevede că între persoanele fizice, tranzacțiile cu cash nu pot depăși suma de 10.000 de euro. Răspunsul lui este următorul:  

„Activitatea notarială, după cum bine ştiți, este guvernată printre altele şi de principiul confidențialității şi secretului profesional, astfel că nu sunt în măsură a vă comunica informațiile solicitate, deşi am un mare respect pentru activitatea pe care o întreprindeți. Legat de activitatea biroului nostru vă asigur că prestațiile noastre sunt strict în acord cu legislația națională şi comunitară incidentă”.

Ionel Marius Ionescu a intrat în magistratură spre finalul anilor ‘90, iar în perioada 2009-2017 a fost judecător pe secția de contencios administrativ, la Curtea de Apel Alba Iulia. În 2018, când în România a fost referendumul pentru modificarea Constituției, Ionescu era președintele Biroului Electoral Central. 

Uniunea Națională a Notarilor Publici ne-a comunicat, printre altele că legea stabilește că tranzacțiile în numerar se pot efectua în limita unui plafon zilnic și că sunt interzise încasările şi plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 50.000 de lei.

Un alt fost magistrat aflat în anturajul lui Potra este Ioan Vișa, fost judecător la Judecătoria Mediaș din  1996 pănă în 2018 când s-a pensionat. După câteva luni, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să-l reîncadreze ca judecător, ceea ce ar fi însemnat că practic ar fi cumulat salariul cu pensia. Nu a mai fost reîncadrat.   

Anul trecut, Vișa a mai făcut o mișcare: a candidat, alături de Horațiu Potra, din partea Partidului Patrioților la alegerile locale din Mediaș. Amândoi au devenit consilieri locali.

Companiile 

Potra apare ca asociat în 16 companii înregistrate în România, din care unele au fost radiate. Consultând baze de date internaționale, am aflat că în anumite cazuri, companii cu nume similar au fost deschise în alte țări. 

AO Futuro a fost înregistrată și în Malta, UK și Sierra Leone. 

Cea din Malta, a fost folosită pentru a încasa bani de la firme deținute de statul Chinez și Frank Timiș, pentru activitățile din Africa, conform Rise Project. Aceeași firmă a plătit lunar și salariile românilor care păzeau minele de pe continent, dar pe bază de facturi. Printre ei a fost și Iulian Gherguț, răpit de jihadiștii din Burkina Faso în 2015 și eliberat după opt ani. 

Prin AO Futuro din Sierra Leone, Potra a făcut altă mișcare. În aprilie 2018 a semnat o promisiune de vânzare cumpărare pentru două apartamente și o casă din Mediaș. Adică, Potra a promis să vândă firmei pe care el o deținea cele trei imobile pentru 150.000 de dolari.

În aceeași zi, Potra a mai încheiat o altă promisiune cu Ralfrole Inc, înregistrată în Panama. Promitea propriei firme să-i vândă două spații comerciale și două apartamente din Mediaș pentru alți 150.000 de dolari.

Pe lângă România și Panama, Ralfrole a fost înregistrată și în Malta pe numele Anei Maria Nedelcu, femeia cu care Potra are doi copii și cu care s-a pozat la Ambasada Rusiei în București.  În Malta firma nu a declarat venituri.

În România, Potra apare în GPH Legion Africa Role SRL începând cu 2020. 

Doi ani mai târziu, fratele său înregistra în UK, o firmă cu nume similar. Prin ea s-au semnat contractele cu sutele de români ajunși să lupte în conflictul din Congo. Compania nu a depus rapoarte financiare în Marea Britanie, iar în mai 2024 a fost dizolvată de autorități.

Cu aceeași firmă din UK, a semnat și Horațiu Potra un contract de prestări servicii pentru activități de securitate desfășurate în mai multe state din Africa, printre care și Congo. Documentul, semnat în decembrie 2022, la câteva zile după înregistrarea companiei, arată că urma să încaseze 5000 de dolari pe lună în perioadele de activitate și 3000 pentru lunile libere. La fel ca luptătorii din echipa lui.

„În speță sunt suspiciuni de spălare a banilor provenind dintr-o posibilă infracțiune de evaziune fiscală. (…)Legislația națională permite trimiterea în judecată pentru spălare de bani făra a fi necesară și trimiterea în judecată pentru infracțiunea predicat, adică pentru infracțiunea din care provin banii” ne-a declarat Camelia Bogdan, doctor în combaterea spălării banilor și expert internațional în materie. 

Gph La Role LTD  face obiectul unui dosar penal deschis de Parchetul General, în care Potra este suspectat de evaziune fiscală de peste șapte milioane de dolari și spălare de bani, fapte petrecute în perioada 2022-2024. Procurorii au făcut percheziții la mai multe adrese din Mediaș, Târgu Mureș și București.

„Faptul că vorbim despre companii deschise cu același nume în mai multe țări, nu e o problemă în sine.  Grav este dacă firmele nu au declarat activitate și prin ele s-au făcut plăți sau s-au justificat plăți. Vorbim din start despre evaziune. Crearea unei aparențe de legalitate a banilor, înseamnă că vorbim despre spălare de bani”, ne-a spus un expert fiscal, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Am întrebat Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor dacă a primit vreo notificare legată de Horațiu Potra și dacă tranzacțiile menționate de noi au fost analizate. Ni s-a răspuns că sunt date cu caracter personal.

După GPH, Horațiu Potra a folosit, pentru a încheia contractele cu românii pe care i-a dus în mijlocul conflictul din Congo, firma Amani SARL – înregistrată în ianuarie 2023 în Congo. 

Conturile în bănci

În octombrie 2024, CEC Bank a luat decizia de a înceta colaborarea cu Horațiu Potra și companiile aflate sub controlul său în România. Mai exact, banca a decis să-i închidă toate cele 15 conturi bancare și i-a dat un termen de 60 de zile să-și mute sau să-și retragă banii.  

Nemulțumit, Potra s-a dus în fața judecătorilor și le-a cerut să oblige instituția bancară să continue relațiile contractuale cu el. 

A susținut în fața magistraților că nu poate să plătească salariile angajaților și taxele la stat. Așa am aflat că angajații din firme sunt, printre alții: 

• Daniel Simion Potra, fratele pe numele căruia era înregistrată firma din UK, este angajat ca îngrijitor de clădiri la una din firmele din România și este cercetat în dosarul de evaziune fiscală. 
• Andreea Noemi Zamfir, care face parte din Consiliul Local al Municipiului Mediaș alături de Potra, angajată ca secretară la una din companii. 
• Ana Maria Nedelcu, femeia cu care Potra are doi copii, angajată ca expert/consilier la una din firme. 
• Andreea Ioana Tomoș, parte din Consiliul Local Mediaș alături de Potra, angajată ca director în una din companii. 

Potra le-a mai spus judecătorilor că nu poate să încaseze 50.000 de dolari dintr-un contract pe care l-a semnat ca persoană fizică autorizată cu Sky Stars Events Organizing & Managing LLC, o firmă înregistrată în Dubai care se ocupă cu organizarea și managementul evenimentelor.

Contractul a fost semnat de Potra pentru activități de consultanță în securitate, în martie 2024, pentru 200.000 de euro. Cele două facturi anexate arată că, teoretic, Potra trebuia să primească banii pentru 27 de zile de muncă în care să facă training de securitate fizică. 

Conform datelor publice, firma din Dubai e reprezentată de egipteanul Zaki Habibi. Pe profilul de LinkedIn, acesta susține că a lucrat în trecut pentru un șeic și are experiență în contabilitate, fiscalitate și administrație publice. Oferă consultanță strategică pentru relații guvernamentale și înființare de companii.

Problemele penale 

Potra a fost arestat preventiv prima dată în 2010, într-un dosar de trafic de droguri. A fost achitat pentru droguri, dar pentru că procurorii DIICOT  au descoperit acasă la el arme interzise pentru  cetățenii obișnuiți, a primit doar o condamnare la închisoare cu suspendare. Ceilalți acuzați au fost trimiși după gratii. Potra a fost reabilitat în 2017, astfel că are cazierul curat.

Mai exact, după ce s-a întors din Legiunea Franceză, Potra a deschis la Mediaș firma AO Futuro prin care a cumpărat o fermă în comuna Zagăr din Mureș. Ulterior, a închiriat-o unui cetățean olandez, iar procurorii au descoperit că la fermă se cultiva cannabis.

Cu un an înainte, în 2009, firma olandezului  a depus o plângere penală împotriva lui Potra acuzându-l de furtul unor utilaje agricole și de falsuri în documente. Potra și-a justificat faptele, susținând că olandezul vânduse utilajele unei firme din Insulele Virgine Britanice printr-un contract pe care l-a depus la dosar. Cazul a fost închis.

În 2020, Horațiu Potra a făcut obiectul unui alt dosar penal. De data aceasta, îl amenințase pe șeful Romgaz Mediaș. La câteva luni distanță, victima și-a retras plângerea.

Tot în 2020, Potra avea meciuri cu Inspectoratul de Poliție din Sibiu care refuza să-i mai acorde permisul de port-armă. I-a dat în judecată, dar a pierdut procesul. Anul acesta, a reușit să-i oblige pe polițiști să motiveze refuzul. 

O adresă făcută de Serviciul de Investigații Criminale care se regăsește la dosar notează: 

„Horațiu Potra nu este supravegheat informativ. Acesta este cunoscut ca având preocupări infracționale ce pot genera conflicte de stradă”.

În 2021, Potra a dat din nou cu subsemnatul la poliție, după ce Dorian Potra, fiul său minor, aruncase cu pietre într-un tren aflat în mișcare, împreună cu alți copii. Pentru asta, Potra a fost amendat cu 200 de lei, sancțiune pe care a contestat-o în instanță.

Anul trecut, în decembrie, Dorian Potra a avut din nou probleme, fiind reținut alături de tatăl său, după ce poliția a oprit mai multe mașini în trafic care se îndreptau spre București și a descoperit că aveau arme albe. Când a fost întrebat de jurnaliști de ce a venit la capitală, Potra a spus că pentru a vota. Cu o zi înainte, Călin Georgescu îndemna oamenii să meargă la secțiile de vot, chiar dacă alegerile au fost anulate. În ianuarie 2025, Dorian Potra a venit la București pentru un protest AUR, iar polițiștii i-au găsit un baston telescopic. După șapte ore de audieri, Potra le-a spus jurnaliștilor că l-a certat pe fiul său. 

Această investigație a fost susținută de burse din partea Journalismfund Europe, IJ4EU and the Henry Nxumalo Foundation și Viewfinder. Acești finanțatori și oricare dintre partenerii lor nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și pentru orice utilizare a acestuia.

Grafică: Emilian Mocanu

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Andrei Popoviciu

Este reporter independent de investigație și corespondent străin, specializat în subiecte aflate la intersecția dintre drepturile omului, conflicte și politică externă în Europa, Africa și Orientul Mijlociu. Investigațiile sale au fost recunoscute pe plan internațional, câștigând sau fiind finaliste la numeroase premii de jurnalism, printre care și European Press Prize, Ján Kuciak Award, Premiile Superscrieri, IJ4EU Impact Award, Livingston Award și Daphne Caruana Galizia Journalism Prize. În 2023, a fost inclus pe lista Forbes 30 Under 30 Europa pentru cei mai promițători tineri profesioniști care lucrează în media.

Ana Poenariu