Dinastia de la Viscri. Episodul 3: Mecanismul APIA 

Pământul comunității din comuna Bunești, județul Brașov, s-a transformat într-o afacere de familie, cu bani publici. 

Mircea Pălășan a condus primăria, din care face parte și satul Viscri, vreme de două decenii.  El, soția și fiica sa au închiriat de la primărie zeci de hectare din pășunea comunală, pentru care au încasat apoi subvenții de la APIA.

Când nu a mai putut candida la primărie, Pălășan și-a susținut fiica pentru aceeași funcție. În 2024, Roxana Voica Pălășan a ajuns primar în locul tatălui ei.

Sub noul ei mandat, mama primăriței a primit în chirie peste 70 de hectare din aceeași pășune. 

Familia Pălășan a încasat în total, de-a lungul anilor, peste 3,7 milioane de lei subvenții APIA. 

Nu sunt singurii.  Șapte din cei 11 consilieri locali au închiriat, la rândul lor, terenuri din pășunea comunală.  Sătenii rămași cu fâșii de pământ se plâng că nu au mai avut loc să-și pască animalele. Au ajuns să se certe și să se bată între ei.

Ședința 

Consilierii locali de la primăria Bunești fierbeau în sala de ședințe, pe 28 aprilie, anul trecut. Dezbăteau închirierea pășunii comunale.

„Nu mi se pare corectă nici chestia asta care se vehiculează prin sate despre consilierii care au animale sau care sunt în conflict de interese, să-și dea demisia ca să-și poată da pășune (…)” spunea o consilieră.

O alta s-a plâns că procedura mergea pe repede înainte și că nu au avut timp să studieze documentele dezbătute. Graba era dată de teama că fiermierii puteau pierde subvențiile de la APIA. La ședință a participat și Roxana Voica Pălășan, primarul localității. 

Mai departe, când s-a votat componența comisiilor de atribuire și contestații, o parte din consilieri au ieșit afară pentru că erau în conflict de interese. Doamna primar a rămas în sală.

În luna următoare, Victoria Pălășan, mama primăriței a primit în chirie peste 70 de hectare din pășunea comunală.

Casetă: După ce România a intrat în Uniunea Europeană, fermierii pot accesa ajutoare financiare prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Banii provin atât de la UE, cât și de la statul român. 

Subvențiile APIA sunt bani pe care fermierii îi primesc pentru fiecare hectar de teren sau cap de animal, dacă îndeplinesc anumite cerințe (legate de mediu, bunăstarea animalelor etc.).

Schema

Când a preluat mandatul de primar în 2024, Roxana Pălășan a scris în declarația de avere că are o casă într-o comună din Mureș și un apartament în Brașov. 

Deși nu are declarate terenuri, singurul venit menționat în declarația de avere a fost 31.800 de lei, bani încasați din subvenții de la APIA. 

Numai că a obținut bani din subvenții agricole din 2015. A fost primul an al contractului semnat, în conflict de interese, de tatăl său. De atunci până-n 2024, a primit peste 490.000 de lei. 

După controlul de integritate făcut de ANI în 2017, APIA a recuperat puțin peste 10.000 de lei, reprezentând sume acordate necuvenit tatălui ei, fostul primar.

L-am găsit pe Mircea Pălășan la primăria condusă de fiica sa. L-am întrebat pe ce terenuri a încasat familia lui bani de la APIA. Redăm mai jos discuția pe care am avut-o cu el:

Reporter: Pe ce terenuri ați încasat sumele astea? 

Mircea Pălășan: Păi am terenuri, am declarații, am tot absolut. Putem să mergem și verificați. 

Reporter: Nu sunt terenurile care sunt pășune comunală? 

Mircea Pălășan: Este pășunatul comunal. 

Reporter: Deci practic dumneavoastră ați dat rudelor dumneavoastră terenuri din pășunea comunală. 

Mircea Pălășan: Cine-o dat doamnă? Cine o dat teren? Eu? 

Reporter: Da, dumneavoastră, fiica, mama, soția…au contracte de închiriere cu primăria pentru pășunea comunală. Nu vedeți un conflict de interese nici aici? 

Mircea Pălășan: Nu, nu o semnat. 

Reporter: Deci e totul ok.

Mircea Pălășan: Sută la sută!

Mircea Pălășan, soția, fiica și părinții lui au încasat în toată perioada în care el a fost primar, dar și după, subvenții de peste 3,7 milioane de lei. 

De exemplu, soția sa, Victoria Pălășan, preluase de la el contractul de închiriere pentru pășune în 2019, după cum arată o ședință de consiliu local din acel an. Doar ea a încasat de la APIA peste un milion de lei ca subvenții între 2019 și 2025. 

Din ultima declarație de avere depusă de Mircea Pălășan, reiese că pe lângă banii din subvenții și din activitățile de la ferma de animale, soția lui mai încasează și de la primăria Bunești. Primește o indemnizație de asistent personal, o plată făcută pentru cei care îngrijesc persoane cu handicap grav.

Nu e clar cum o femeie poate îngriji teren, aproape 500 de animale și o persoană cu dizabilități. 

Ceilalți

Indemnizație de asistent personal a primit și soțul Mariei Bena, o consilieră PNL din primărie. Și acesta se ocupă cu agricultura. 

Contactată telefonic, Maria Bena spune că soțul a fost însoțitor pentru tatăl ei, care face dializă. Crede că niște oameni binevoitori i-au făcut reclamații.

„Nu i s-a stabilit de la primărie diagnosticul”, ne-a declarat ea.

Bena a închiriat de la primărie aproape 50 de hectare de pășune comunală în 2025. Declarațiile ei de avere arată că familia sa a încasat de la APIA peste două milioane de lei.

Spune că atunci când s-a votat închirierea către ea a ieșit din sală, lucru confirmat de procesul verbal al ședinței de consiliu local. A fost însă în sală când s-au discutat condițiile de închiriere.

„Deci un consilier local, dacă dumneavoastră vi se pare corect, că poate să trăiască din indemnizația de consilier…Un consilier local, eu totuși zic că reprezintă o comunitate. Nu cred că un consilier local ar putea să stea pe ajutor de șomaj sau pe altceva” spune Bena.

Șapte din cei 11 consilieri locali au primit teren din pășunea comunală, dar și Dan Gheorghe Spătaru, fost viceprimar și consilier local, acum angajat al primăriei.

Spătaru ne-a declarat la telefon că nu a mai semnat contractul pentru 1.8 hectare pentru că era o suprafață prea mică pentru câte animale are și le-a dus în altă localitate.

Și Cătălin Buciumean, fost polițist la postul din Bunești, a primit în chirie de la primărie aproape 89 de hectare. Acesta deține împreună cu Mircea Pălășan, fostul primar, peste trei hectare de teren cu patru grajduri în satul Criț, pe care le-au cumpărat în 2009 de la o fostă fermă de stat falimentată.

„Nu vă pot da relații la telefon”, ne-a declarat Buciumean.

Câțiva săteni care au reușit și ei să închirieze pășune comunală de la primărie au ajuns să se certe între ei. 

„O împărțit pășunea aia tot în bucățele și le-o dat la și care a avut numai o vacă, i-o dat acolo un hectar.” a povestit pentru Public Record unul dintre ei.

S-a dus la fostul primar să-i explice că intră unii peste alții cu animalele și l-a chemat să rezolve problema. Nu s-a întâmplat nimic, iar oamenii au ajuns să se bată între ei. Aceeași poveste mi-a spus-o și alt sătean.

Când l-am întrebat pe Mircea Pălășan cum a reușit să încaseze banii de la APIA, acesta a răspuns scurt: 

„Păi am terenuri. Eu am declarații. Eu am tot absolut.”

Din tată-n fiică 

„Pălășan Voica Roxana a preluat oficial primul său mandat de primar al comunei Bunești, continuând astfel moștenirea lăsată de tatăl ei, fostul primar al localității. (…) reprezintă nu doar o continuare a unui drum deja trasat, ci și o promisiune de a duce mai departe valorile familiei și ale comunității, cu aceeași dedicare și iubire pentru Bunești”, scria PNL Brașov pe Facebook în 2024.

Femeia a devenit primar cu doar 445 de voturi,pentru că opoziția l-a scos din cursa electorală pe tatăl ei, Mircea Pălășan.

Acesta a condus primăria timp de două decenii, până când USR i-a contestat candidatura în fața judecătorilor din Brașov, folosind o decizie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Fostul primar contestase, fără succes, până la cea mai mare instanță din țară un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI). 

Inspectorii de integritate descoperiseră, în 2017, că Mircea Pălășan folosise funcția publică în interes propriu. Adică închiriase de la primăria pe care o conducea, atât el cât și fiica sa, o sută de hectare din pășunea comunală. Obținuseră aproape 240.000 de lei subvenții de la APIA.

Mai mult, a semnat hârtii pentru ca fiica sa să poată ridica o pensiune agroturistică. Cei 100.000 de euro pentru investiție proveneau din fonduri de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Nu a mai construit-o pentru că i-a fost reziliat contractul.

Singurele efecte adverse ale raportului ANI pentru Mircea Pălășan au fost că în 2021 prefectul Brașovului i-a tăiat 10% din indemnizația pe șase luni și nu a mai putut candida la alegerile locale din 2024. Și-a pus vesta galbenă cu PNL și a mers din poartă-n poartă să convingă oamenii să o voteze pe fiica lui.

Datele de la APIA arată însă că inspectorii de integritate au investigat doar un segment dintr-un angrenaj uns timp de 18 ani. Din 2007, familia lui Pălășan a primit în fiecare an bani.

Roxana Pălășan nu a răspuns întrebărilor noastre până la publicarea acestui articol.

Citește și celelalte episoade din serial:

Episodul 1: Marea Cadastrare haotică

Episodul 2: Pe numele familiei

Notă: Seria de materiale este realizată prin proiectul ”IntegrityGraph”, finanțat în cadrul Sferei Donatorilor din Transilvania, ediția a XV-a, cu sprijinul Niște Oameni.

Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor. Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor: