- Chiar în ziua în care Nicușor Dan spunea că nu știe „care e scandalul” din ancheta Recorder despre trecutul lui Lucian Pahonțu în trupele de represiune ale lui Ceaușescu, generalul se afla lângă el, la Chișinău, coordonându-i paza.
- Administrația Prezidențială refuză, cu încălcarea legii privind accesul la informațiile de interes public, să facă publice vizitele externe ale președinților României la care a participat Pahonțu.
| DE CE E IMPORTANT: Colegii de la Recorder au dezvăluit mărturii din dosarul Revoluției care arată că șeful SPP Serviciului de Protecție și Pază a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu la evenimentele din 21 decembrie 1989. Când acest lucru a ieșit la iveală, președintele Nicușor Dan l-a apărat cu două afirmații false, iar instituția pe care o conduce a refuzat apoi să spună în care deplasări externe a fost prezent și generalul Pahonțu. E un caz clar despre lipsa de transparență. |
Minciunile
„Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul”, declara Nicușor Dan, pe 27 august, într-o conferință de presă la Chișinău.
Se referea la investigația publicată de jurnalista Alexandra Șerban de la Recorder care arăta că Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a făcut parte din forțele de represiune ale lui Nicolae Ceaușescu.
În aceeași zi, Ioana Moldoveanu de la Snoop arăta că Pahonțu nu a depus la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității declarația privind apartenența sau neapartenența ca agent ori colaborator al poliției politice comuniste.
Dan era în Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenței și s-a întâlnit acolo cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.
La aceeași conferință, președintele a afirmat că SPP nu este un serviciu secret, ci unul de pază. S-a arătat convins că Pahonțu a fost verificat de Consiliul Suprem de Apărare al Țării, inclusiv la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în privința eventualei implicări în poliția politică.
Factual a arătat însă că SPP este serviciu secret, iar CNSAS nu a avut vreo corespondență cu CSAT privindu-l pe Pahonțu și nu a primit declarația pe proprie răspundere privind colaborarea cu poliția politică, astfel că nu a făcut verificarea din oficiu. A început să-l cerceteze după ce a primit o cerere de la o persoană.
Adică președintele a mințit de două ori.
Povara
În momentul în care Nicușor Dan minimaliza informațiile publicate de Recorder despre implicarea generalului la evenimentul din 21 decembrie 1989, Lucian Pahonțu era și el în Republica Moldova.
„Directorul Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Silvan Pahonțu, a coordonat echipa de securitate care a organizat deplasarea”, ne-a transmis departamentul de comunicare publică din cadrul Administrației Prezidențiale.
Răspunsul a venit la două săptămâni după ce am formulat cererea, deși e destul de clar că nu era o solicitare de informații care să necesite eforturi mari de documentare.
| Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor. Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor: |
Tot de la Administrația Prezidențială, am primit lista oficialilor care au participat la vizita din Chișinău. I-am întrebat scurt dacă Pahonțu a fost prezent.
„Întrebările pentru delegația administrației prezidențiale au un destinatar, care este administrația prezidențială. Nimeni altcineva nu vorbește în numele administrației prezidențiale”, ne-a declarat Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe.
Delia Dinu a lucrat la SPP între 2000 și 2012. În anul în care Pahonțu a devenit șeful SPP, Dinu a început să se ocupe de protocolul Administrației Prezidențiale. Din 2016 este consilier prezidențial. Când am întrebat-o de prezența lui Pahonțu la Chișinău, ne-a rugat să ne adresăm departamentului de comunicare al președinției.
Ana Maria Geană ne-a rugat să ne adresăm departamentului de comunicare publică. Geană a fost numită consilier de stat pentru românii de pretutindeni în 2025, de Nicușor Dan. I-a fost și consilier personal pe vremea când conducea primăria capitalei.
La fel și Vlad Ionescu. Numit consilier de stat în 2025, Ionescu ne-a rugat să ne adresăm departamentului de comunicare al administrației prezidențiale.
Lucian Pahonțu nu a răspuns întrebărilor noastre până la momentul publicării.
Am mai vrut să aflăm în câte vizite externe a fost prezent Pahonțu și în câte a lipsit din 2005 încoace. Am cerut lista deplasărilor și numele președinților pe care i-a însoțit. Răspunsul Administrației Prezidențiale a venit tot după două săptămâni, dar în acest caz a fost unul negativ.
Legea privind accesul la informații de interes public spune clar că autoritățile trebuie să trimită răspunsurile negative în maxim cinci zile de la primirea cererilor.
„Prelucrarea suplimentară a datelor în forma specificată în solicitarea dumneavoastră ar presupune o alocare semnificativă de resurse umane și de timp, cu depășirea considerabilă a termenului legal prevăzut art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces lainformațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, transformând furnizarea de informații de interes public într-un demers mult prea împovărător pentru instituție”, ne-a transmis Administrația Prezidențială.
Nu a fost însă împovărător pentru Administrația Prezidențială să găsească scuze. Mai exact, funcționarii au identificat o decizie, din 2009, a judecătorilor de la Curtea de Apel București, care arată că instituțiile publice nu sunt obligate să prelucreze informațiile pentru a crea statistici personalizate.
Noi nu am solicitat statistici, ci deplasările în care Pahonțu a însoțit președinții României. Din 2005, de când a fost numit în funcție, am avut trei președinți aleși: Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Nicușor Dan. Nu am primit datele, dar ni s-a comunicat că Pahonțu „a făcut parte constant din delegațiile oficiale conduse de Președintele României în deplasările externe, coordonând echipa de securitate desemnată să organizeze vizitele.”
Accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes public ar trebui să fie, conform legii, un principiu fundamental al relațiilor dintre persoane și autorități. Răspunsurile la cereri de date publice ar trebui să ajungă la noi, cetățenii, în zece sau în maxim 30 de zile, în funcție de complexitatea informațiilor solicitate. Refuzul autorităților ar trebui să fie motivat și comunicat în cinci zile de la solicitare.
Toamna trecută, Lucian Pahonțu l-a însoțit pe Nicușor Dan la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Tot anul trecut, Pahonțu și Nicușor Dan au apărut în imagini publicate de Antibiotice Iași, o companie de farmaceutice deținută majoritar de statul român.
| Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor. Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor: |
Anca Mihai a lucrat până în 2024 ca arhitect, iar recent a trecut la jurnalism.
Are 22 de ani, a studiat jurnalism la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și început un program de masterat la București. Este redactor Factual.ro și a mai scris pentru Revista POV21.