Când „valoarea sentimentală” ajunge în declarația de avere

De peste un deceniu, Adrian Mayer lucrează la o secție din Arad a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. 

Declarația lui de avere nu consemnează nimic special de-a lungul anilor: același autoturism Ford fabricat în 2006, la care se adaugă veniturile sale și ale soției, care este profesoară. 

Cu excepția anului 2022.

În acel an, Mayer a declarat o colecție de tablouri, dobândită între 1991 și 2021, în valoare de un milion de euro. Ea nu mai apare în declarațiile de avere ulterioare.

DE CE E IMPORTANT: Aleșii sau funcționarii trebuie să arate că nu se îmbogățesc în mod nejustificat în timpul mandatului sau funcției pe care o au. Declarațiile de avere sunt instrumente esențiale pentru transparență, integritate și prevenirea corupției în sectorul public. Publicarea lor contribuie la responsabilizarea funcționarilor și la consolidarea încrederii în instituții.

Profil de milionar

Adrian Mayer a ocupat inițial poziția de șef district rezervă, iar în ultima declarație de avere, din 2024, figura drept șef de secție adjunct, funcție care i-a adus un venit anual de peste 86 de mii de lei, în conformitate cu grila de salarizare a CFR.

Nu există firme pe numele său și nici proprietăți menționate în declarațiile de avere. Deține, în schimb, un Ford din 2006.

Este căsătorit, iar soția sa predă desen la o școală gimnazială din Arad, oraș în care și locuiesc amândoi. Pe contul său public de Facebook, Mayer distribuie frecvent meme-uri și videoclipuri amuzante.

Așadar, nimic care să care să sugereze un stil de viață extravagant, nici în declarații, nici în aparențe. Cu atât mai greu devine de explicat cum a ajuns să dețină o colecție de tablouri în valoare de un milion de euro, apărută doar în declarația din 2022 și dispărută apoi, la fel de discret.

L-am contactat inițial în scris pe Adrian Mayer. I-am cerut să explice cum justifică prezența tablourilor de un milion de euro în declarația de avere din 2022 și de ce acestea nu apar în nicio altă declarație, nici înainte, nici după acel an.

După o lună fără niciun răspuns, am contactat-o și pe soția sa. 

Ioi… ce prostie, nu are așa ceva soțul meu. A fost o glumă, cred că știu despre ce spuneți. Eu sunt profesoară de desen și i-am făcut niște lucrări pe care le are dânsul în birou. Vreo, cred, cinci lucrări. Și le-a estimat el în glumă la valoarea respectivă,” a explicat Laura Monica Mayer, vizibil surprinsă. A mai adăugat că nu știe ce a fost în capul soțului său.

După mai multe insistențe, Adrian Mayer a răspuns și el solicitărilor Public Record.

Da, sunt tablouri făcute de soția mea. Eu așa le-am evaluat.

A explicat că gestul a fost unul de revoltă:

N-am înțeles o anumită chestie pe care trebuia să o transmit, date referitoare la salariul și locul unde lucrează soția. Era declarația mea, nu a soției. Și ca atare, am zis «Vreți spectacol? Facem spectacol.»

A mai explicat că este vorba de trei tablouri realizate de soția sa, care se află în biroul lui și care se pot vedea. Le-a evaluat singur, fără implicarea vreunui specialist. L-am întrebat de ce a ales tocmai suma de un milion de euro. Răspunsul a fost scurt:

Valoare sentimentală. […] Puteam să trec valoare de zece lei, puteam să trec o sută de milioane. Eu așa am considerat, în viziunea mea atât valorează.

I-am solicitat o fotografie cu tablourile evaluate de el, și scenariul s-a schimbat brusc:

Considerați că le-am vândut.

L-am întrebat de ce nu apar în nicio declarație ulterioară, ca bunuri vândute:

Le-am donat.” 

I-am amintit că a susținut cu câteva secunde în urmă că tablourile se află încă în biroul său:

Eu vă pot spune orice. Și că pe masă mă uit la un teanc de o sută de milioane de euro.

În paralel cu prima încercare de a-l contacta pe Adrian Mayer, am trimis o solicitare către Agenția Națională de Integritate (ANI), instituția responsabilă cu verificarea și, până de curând, publicarea declarațiilor de avere. Am cerut să ne comunice dacă inspectorii de integritate au cunoștință de declarația completată de Mayer în 2022 și dacă au desfășurat vreun demers de verificare a averii acestuia.

ANI ne-a comunicat sec: „vă aducem la cunoștință faptul că solicitările dumneavoastră au fost redirecționate către departamentul competent,în vederea verificării aspectelor semnalate”. 

Cazul ridică întrebări serioase despre eficiența și procesul de autosesizare ale ANI, singura instituție din România cu competența de a verifica averile persoanelor aflate în funcții publice și de a preveni astfel de derapaje.

Epilog: cățelușa și chinchilla

Nu e prima oară când apar astfel de situații, însă în alte cazuri ANI a demonstrat că se poate mișca mai rapid.

În 2006, Daniela Aprodu Buruiană, fostă senatoare PRM, a trecut în declarația de avere o cățelușă Caniche și o veveriță din Anzi, de tip chinchilla, în secțiunea destinată bunurilor mobile. A mai menționat și șase tablouri pictate chiar de ea, evaluate la 200.000 de euro.

La secțiunea cadouri, Buruiană a declarat felicitări de ziua nașterii de la PRM cu valoare sentimentală.

Într-un interviu citat de HotNews, Buruiană a explicat că a trecut animalele în declarație pentru a testa vigilența autorităților.

În 2008, ANI a sesizat Parchetul General, acuzând-o de fals în declarații. Doi ani mai târziu, Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale, potrivit relatărilor din presa vremii.

Curtea Constituțională a decis, în mai, că mai multe prevederi ale Legii nr. 176/2010 sunt neconstituționale. Cu alte cuvinte, în prezent declarațiile de avere ale persoanelor plătite din bani publici nu mai trebuie publicate online și nici nu mai includ informații despre veniturile soților.
Piața de artă este una dintre cele mai opace din lume: nu există registre publice, iar tranzacționarea  lucrărilor este greu de urmărit.
În 2022, din volumul global al tranzacțiilor de artă, 42% au fost realizate prin case de licitații, iar restul prin galerii de artă. Aceste entități sunt adesea caracterizate de discreția cu care stabilesc și comunică prețurile lucrărilor de artă.
Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor.

Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:

E absolvent de jurnalism, are 24 de ani și caută umorul în orice. A început în presa de economie și business, iar acum se concentrează pe jurnalism long‑form, jurnalism investigativ și fact‑checking.