La începutul acestui an, un edil dintr-o comună de lângă Iași a vândut un teren și a primit altul prin donație. Candidează din nou, iar cele două loturi de pământ nu sunt menționate în declarația sa de avere depusă în aprilie, deși legea îl obligă.
Detaliile din acte ridică suspiciuni, mai ales că donația e făcută de o femeie, de 90 de ani, care fusese împroprietărită recent și nu are nicio legătură de sânge cu primarul. În final, lângă terenul obținut de primar prin donație apare și un drum de acces care nu există în niciun act cadastral.
| De ce e important: Pe 9 iunie alegem pe lângă europarlamentari, primarii și consilierii locali. Votul nostru îi va menține în poziții timp de patru ani. România nu a scăpat încă de fenomenul corupției în ceea ce privește retrocedarea de terenuri, deși există legislație încă din 1991. Ce s-a întâmplat în comuna de lângă Iași nu este un caz izolat, primarul având un rol decisiv în ceea ce înseamnă punerea în posesie a vechilor proprietari de terenuri. |
Donația și Drumul
Un notar intră în martie 2024 la Drăguța Potur în casă. Femeia locuiește în Rediu, o comună lipită de Iași. Donează primarului Ciprian Constantin Grosu un sfert dintr-un lot de pământ de 3600 mp.
| Grosu este primar al comunei Rediu din 2020. Înainte să intre în politică, Grosu a lucrat la Prestarea SRL, o firmă de tâmplărie deținută de omul de afaceri Constantin Nechifor cu care a fost și asociat într-o altă companie ce activează în zona de imobiliare. |
Drăguța Potur are aproape 90 de ani, nu poate să semneze actul din cauza vârstei înaintate, dar își dă consimțământul în prezența a două rude. Terenul este evaluat la doar 12,4 lei metrul pătrat în actul de donație.
Hărțile cadastrale arată că bucata de teren este, de fapt, pe altă parcelă decât cea care apare în titlul de proprietate emis pe numele bătrânei și rudelor ei. Adică, a fost mutat chiar de către primarul care primește donația, prin puterea pixului, în altă parte decât amplasamentul inițial.
Mai departe, lucrurile s-au precipitat când brusc a apărut un drum care duce fix la pământul primarului, obținut din donație. Drumul nou trece prin proprietatea altei femei, care se chinuie să-și recupereze pământul confiscat de comuniști de mai bine de 30 de ani.
“În titlul de proprietate, drumul ar trebui să existe ca vecinătate, doar că nu există. Imaginile satelitare arată că acolo nu a existat drum vreodată. Apare doar în martie 2024. E o problemă gravă, trebuia înscris și să aibă avize, trebuia luat în evidență în domeniul public sau privat al comunei. Banii cheltuiți pentru realizarea drumului sunt bani cheltuiți ilegal” ne-a declarat Cătălin Cucoară, fost expert al DNA pe probleme de cadastru, fond funciar și patrimoniu.
“Nu este drum. Este limita parcelei A 765. Dacă era drum clasificat ar fi fost scrisă denumirea acestuia pe plan. Mai ales că era la intersecție de drumuri. Nici pe Topro5 (aplicație online a ANCPI) nu apare drumul” ne-a declarat un alt expert din cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care a vrut să-și păstreze anonimatul.
Probabil într-o încercare de a justifica apariția drumului, la cinci zile distanță după ce a primit donația de la femeie, primarul a emis o adresă către Andrei Gabriel Bucur, un cetățean care are și el o bucată de pământ foarte aproape.
L-am sunat pe Bucur să înțelegem de ce a făcut această cerere la primărie în 2024, din moment ce el e proprietar acolo din 2019.
“Drumul de acolo a existat, dar cei cu tractoarele care au în arendă terenul l-au arat. (…) Eu am făcut adresa asta după ce un domn care are teren acolo m-a amenințat că nu știu ce acte are el și e terenul lui și ca să nu mai am eu de-a face cu el am făcut adresa asta și l-am trimis la primărie să vadă despre ce e vorba.” ne-a declarat Bucur susținând ulterior că nu știe cine a făcut drumul.
Primarul Grosu susține că nu cunoaște situația drumului:“eu personal nu am făcut niciun drum de acces / nu am lucrat la niciun drum în acea zona”, ne-a declarat acesta.
Drumul de piatră trece însă prin pământul Varvarei Mihordea. Femeia are 83 ani și a lucrat toată viața la colectiv, iar după ‘90 nu a reușit să facă actele pentru terenurile pe care trebuia să le moștenească de la bunicul și tatăl ei, pentru că s-a certat cu fratele.
“Mă duceam de două-trei ori pe săptămână la primărie să iau pământul înapoi. De sute de ori(…) Nu cred că-l mai obțin, că procesul durează ani de zile. Eu sunt bătrână, am pierdut tot. Mai durează 10 ani și mă dezgroapă a doua oară. Acum că o făcut drumul, l-a făcut, dar chiar să rămân cu nimic?!” spune femeia.
Fiul ei, Mihai Mihordea a făcut un denunț. S-a dus la procurorii DNA din Iași și le-a spus că primarul Grosu a luat de fapt o șpagă mascată într-un contract de donație și a înființat un drum nelegal fix prin pământul mamei sale.
“În realitate acolo nu există niciun drum de exploatație așa cum în fals se menționează în adresă, iar pentru a crea o brumă de legalitate a mențiunilor din conținutul adresei, semnatarii acesteia indică o linie continuă existentă pe planul cadastral deși drumurile de exploatare sunt reprezentate grafic prin linie discontinuă” a scris bărbatul în plângerea penală.
Primarul nu a trecut acest teren în declarația de avere depusă cu ocazia candidaturii la alegerile locale.
Dar asta nu e singura problemă cu pământurile pe care le gestionează Ciprian Constantin Grosu, primarul din Rediu.
Februarie 2024. Grosu intră, împreună cu soția, în biroul aceluiași notar. Soții vând o bucată de pământ și pleacă mai bogați cu câteva zeci de mii de euro. Comuna Rediu are 8200 de locuitori, e lipită de orașul Iași, și este în plină expansiune imobiliară.
Primarul candidează la alegerile locale din nou, așa că la două luni după tranzacția imobiliară, depune o declarație de avere. Nu menționează tranzacția. O trece, însă, pe soția sa ca fiind proprietar al terenului în declarația de avere, deși l-au cumpărat și vândut împreună.
Soții Grosu cumpăraseră terenul de 1600 de mp, în noiembrie 2021, de la niște localnici, plătind pe el 15.000 de euro, potrivit contractului de vânzare cumpărare.
Corneliu Gînga, unul dintre vânzători, declara anul trecut pentru publicația dezvăluirea.ro că el și rudele lui primiseră de fapt 29.000 de euro de la primar în schimbul terenului. Au trecut mai puțin în actele perfectate în noiembrie 2021. După tranzacție, la câteva luni distanță, primarul Grosu a emis un nou proces verbal de punere în posesie pentru familia Gînga pentru un alt teren.
“Suma plătită este cea din contract. Domnul Gînga a încasat de la noi, prin banca, suma din contract, nimic in plus”, ne-a declarat primarul Grosu.
În februarie 2024, terenul cumpărat de la localnici e vândut de primar și nevasta lui cu 80.000 de euro soților Tania și Vlad Dumbravă, domiciliați în satul Praja din județul Bacău. Banii urmau să fie primiți de primar în patru zile.
La două luni după ce cumpără de la primar, noii proprietari vând terenul către propria firmă și încasează 130.000 de lei. Aceștia nu au vrut să comenteze pe marginea tranzacției.
La prima vedere, pare doar că familia Grosu reușește să facă bani cu un efort minim. În doar doi ani, primarul a câștigat 65.000 de euro fără să facă mare lucru.
L-am contactat pe primarul Grosu să-l întrebăm de ce nu a menționat tranzacția din care a încasat 80.000 de euro și terenul primit ca donație de la bătrâna de 90 de ani. .
Acesta ne-a transmis că “declarațiile de avere întocmite în 2024 se referă la anul financiar 2023. În declarațiile care se vor întocmi și depune în 2025 vor apărea tranzacțiile din 2024”.
Numai că, ghidul de completare a declarațiilor de avere de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate spune că „Declarațiile de avere se completează cu datele aferente anului fiscal anterior, în cazul veniturilor, şi cu informațiile la data declarării, pentru celelalte capitole”
În plus, candidații au obligația de a declara bunurile imobile înstrăinate în ultimele 12 luni anterioare datei de depunere a declarației.
Disclaimer: Public Record nu ia bani de la partide și nici nu face campanie electorală.
