O sesizare privind integritatea unui consilier de conturi a rătăcit în ultimii patru ani prin două instituții
Doi angajați ai Curții de Conturi a României au considerat că este datoria lor să își reclame șefa, o consilieră de conturi, superiorilor. În sesizarea depusă, cei doi povestesc cum aceasta îi obliga pe ei și pe colegii lor să facă chetă și să-i ofere bani drept cadou la aniversări sau zile onomastice, ani la rând.
Au scris în sesizare și cum consiliera de conturi a dispus controale la instituții publice în interes propriu.
Asta se întâmpla în iulie 2020, an în care femeia s-a pensionat, iar plângerea a ajuns pe masa unui procuror.
Am urmărit traseul sesizării ca să înțelegem ce a stat în calea rezolvării ei sau dacă reclamația celor doi avertizori de integritate a produs vreun efect.
Redăm mai jos plimbarea unui document de nouă pagini prin două instituții ale statului: una cu puteri de control, și alta care are menirea de a scoate corupția la iveală și de a o pune pe masa judecătorilor.
20 iulie 2020 – Sesizarea celor doi angajați de la Curtea de Conturi ajunge pe masa lui Mihai Busuioc, președintele instituției.
24 august 2020 – Mihai Busuioc trimite documentul către Direcția Națională Anticorupție, în atenția lui Crin Bologa, procurorului șef de atunci.
28 august 2020 – Sesizarea este înregistrată la Serviciul Registratură, Grefă, Arhivă și Relații cu Publicul din cadrul DNA.
29 august 2020 – Documentul ajunge la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul DNA.
Pauză timp de trei ani.
2023 – Abia în acest an DNA înregistrează un dosar penal,
2024 – Dosarul este în lucru, iar urmărirea penală privește doar fapte. Procurorii nu au vreun suspect sau inculpat.
| De ce e important: Cei doi angajați ai Curții de Conturi sunt avertizori de interes public, după cum îi numește legea. Sesizarea lor a stat închisă într-un sertar al Direcției Naționale Anticorupție vreme de trei ani, timp în care șefa lor a ieșit la pensie. Acum primește lunar 22.170 lei. Avertizorii sunt cei care semnalează încălcări ale legii în interiorul instituțiilor publice. |
Cadouri forțate și interese
“Din anul 2016, doamna Consilier de Conturi Carmen Georgeta Stănescu a IMPUS DREPT OBLIGATORIU ca pentru ziua domniei sale de naștere, de nume sau pentru alte sărbători legale (1 / 8 martie) subsemnatului să strâng bani de la personalul aflat în subordinea domniei sale, respectiv auditori publici externi, directori, secretară, șofer și șef de cabinet, având drept rezultat obținerea unui folos material de pe urma acestora” , au scris cei doi angajat al Curții de Conturi în sesizarea adresată conducerii în urmă cu patru ani.
Conform plângerii obținute de reporterii Public Record, sumele au variat în funcție de perioadă și de funcția angajaților din subordinea Georgetei Stănescu, porninind de la 50 de lei și ajungând la 200 de lei de persoană, adică aproximativ 8000 de lei anual.
“Subliniem faptul că cotizația instituită de doamna consilier de conturi Carmen Georgeta Stănescu nu a reprezentat un act benevol și voluntar de a da al angajaților, în fapt fiind o obligație ca de ziua de nume, ziua de naștere, respectiv cu ocazia sărbătorilor de Crăciun și Paște să facem parte din darul oferit acesteia. Această obligație a fost materializată an de an (…) întotdeauna a numărat banii strânși și dacă au fost mai puțini decât se aștepta domnia sa, m-a chestionat cu privire la angajații din subordine care au dat și care nu” arată subalternii consilierei.
Aceștia mai descriu cum o colegă, care ceruse să plece în concediu în 2018, a fost întrebată de Georgeta Stănescu:
“De ce nu ați contribuit pentru ziua mea de naștere?”. Ulterior, a contribuit cu 100 de lei.
În același an, Stănescu i-a cerut cadou unei alte angajate niște bijuterii. Considera că i se cuveneau două, în valoare totală de 27.400 de lei. I-a indicat exact locul de unde să le cumpere și cât costă.
Din sesizare mai reiese că, din prisma funcției pe care o avea, Georgeta Stănescu a modificat programul unui departament și a trimis echipe de audit la primăriile de sector și la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București. La cea din urmă, consiliera a dispus „prelungirea nejustificată” a controlului.
“Toate aceste decizii și dispoziții date de doamna consilier de conturi Carmen Georgeta Stănescu (…) au avut un interes personal”.
Angajații descriu cum femeia dorea să obțină o autorizație de construire pentru o casă în sectorul 1. Stănescu cumpărase un teren pe strada Fabrica de Cărămidă nr. 7 în 2018.
Pentru asta avea nevoie de documente de la Direcția Generală Cultură a Municipiului București, de la Primăria Generală, primăria de sector și de la Comisia pentru Monumente din cadrul Ministerului Culturii.
“(…) din derularea faptelor (…) a urmărit introducerea în plan a unor misiuni de audit la entitățile de mai sus, în vederea obținerii aprobărilor, avizelor, certificate de urbanism etc necesare autorizării de construire”.
Cu alte cuvinte, cei doi angajați își avertizează șeful că Georgeta Stănescu se folosea de funcția pe care o avea pentru a presa autoritățile să-i dea autorizația de construire.
Mai mult de atât, unul dintre ei descrie cum în aprilie 2020 s-a întâlnit cu Tiberiu Florescu, la acel moment prorectorul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. A primit de la el proiectul pentru casa Georgetei Stănescu.
La telefon, Florescu spune că proiectul pentru casa Georgetei Stănescu nu a avut nicio legătură cu misiunea de audit de la universitate. L-am întrebat dacă ne poate furniza o dovadă că Stănescu i-a plătit proiectul de arhitectură.
“Nu vă pot furniza dovada, dar vă pot certifica faptul că a fost plătit pentru că eu nu lucrez cu chitanțe. Nu lucrez cu bani cash, sunt operațiuni efectuate prin bancă. Se poate verifica acest lucru” ne-a declarat acesta.
L-am contactat pe Crin Bologa, fost șef al DNA în perioada 2020-2023, adică exact perioada în care sesizarea celor doi avertizori a stat la sertar. Inițial ne-a spus că este la meci în Munchen, iar a doua zi după mai multe discuții telefonice, ne-a transmis:
“Nu-mi aduc aminte de sesizarea la care faceți referire. E posibil ca aceasta să fi fost redirecționată de la registratură direct la procurorul șef de secție”.
Ne-a mai scris că registratura DNA poate redirecționa sesizările la secții, unde șefii înregistrează și repartizează cazul către un procuror, care, la rândul său poate dispune urmărirea penală sau închide cazul. Tot el a menționat că secțiile operative sunt conduse de procurori șefi care controlează activitatea secției.
“Pentru a verifica dacă sesizarea în cauză a trecut pe la mine sau a ajuns de la registratură direct la secție puteți întreba la DNA. Eu verificam periodic, direct sau prin procurori anume desemnați, activitatea de urmărire penală (dosarele penale) a procurorilor secțiilor operative”.
Într-adevăr, conform unui răspuns al DNA, sesizarea a fost înregistrată la registratură și ulterior a ajuns la secția care se ocupă de fapte de corupție. Instituția nu a precizat de ce dosarul penal s-a constituit abia în 2023.
Totuși, i-am explicat fostului procuror Bologa că răspunsurile sale ne sugerează că nu-și asumă nicio responsabilitate pentru faptul că o sesizare făcută de niște avertizori de integritate a zăcut într-un sertar timp de trei ani, deși conducea DNA în acea perioadă.
“Îmi asum responsabilitatea pentru toate faptele mele și pentru activitatea DNA din perioada mandatului meu. Atribuțiile procurorului șef de direcție (n. red DNA) erau în primul rând de reprezentare și dezvoltare instituțională”, a scris acesta.
| Liana Ganea, președinta organizației Activewatch a făcut parte din grupul de ONG-uri care a militat pentru alinierea legislației interne la normele europene și subliniază importanța demersurilor similare făcute de angajați ai instituțiilor statului: “Avertizorii de integritate sau avertizorii în interes public (whistleblowers) sunt oameni care semnalează încălcări ale legii la locul de muncă. Pentru că rolul lor în combaterea corupției, a încălcărilor drepturilor persoanelor sau a corectării altor ilegalități este extrem de important și pentru că adesea suferă represalii ca urmare a avertizărilor pe care le fac, acestora le este oferită protecție legală. În 2022, legislația internă a fost actualizată și armonizată cu directiva europeană. Teoretic, legea acoperă și apără avertizorii, dar în practică avertizarea în interes public rămâne, din păcate, un act individual de curaj, care poate avea consecințe enorme la nivel personal” ne-a declarat aceasta. |
Stănescu a lucrat la Curtea de Conturi din 1994 până în octombrie 2020 când i s-a terminat mandatul și s-a pensionat. Mai întâi auditor extern și apoi consilier de conturi.
În mai 2014, Traian Băsescu, la acea vreme președintele României, a decorat mai mulți consilieri din Curtea de Conturi “pentru integritatea, dăruirea şi profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control, contribuind, pe această cale, la mai buna întrebuinţare a resurselor financiare ale statului”. La acel moment, Curtea de Conturi a României împlinea 150 de ani de activitate.
Femeia a obținut atunci Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler.
Asociată cu un revoluționar condamnat
Anul 2023 a fost un an al schimbărilor pentru Georgeta Stănescu. În iunie a preluat 10% dintr-o firmă din Mureș ce activează în industria extractivă. Părțile sociale le-a preluat de la Dorin Lazăr Maior.
Maior a fost deputat PRM și PSD, preşedinte al Consiliului Naţional al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Revoluţionare din Decembrie 1989 (UNORD 89) şi președinte al Asociaţiei Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor din Decembrie 1989.
La doar patru luni distanță după ce s-a asociat cu Georgeta Stănescu, Maior a fost extrădat din Italia. A fost condamnat definitiv pentru trafic de influență. Încercase să mituiască niște judecători ca să fie achitat într-un alt dosar în care fusese condamnat pentru șantaj la șapte ani de închisoare cu executare, condamnare de care fugise în Dubai
Interesant este că, în 2009, Georgeta Stănescu a primit certificat de revoluționar.
Legături cu AUR
În 12 decembrie 2023, pe un fundal cu colinde, Stănescu atacă frontal Departamentul pentru Situații de Urgență pentru achizițiile făcute în pandemie în timpul unei conferințe de presă a partidului AUR.
După câteva minute, e întreruptă de George Simion, președintele partidului, care nu se ferește să-l scuture chiar pe președintele Curții de Conturi:
“E un gest curajos pe care doamna Stănescu îl face, e unul dintre oamenii care în ciuda presiunilor și în ciuda amenințărilor nu se ferește să denunțe ceea ce a văzut în interior. (…) avem o problemă cu felul în care funcționează Curtea de Conturi. Domnul Busuioc a avut dosarul vaccinurilor pe mână și nu l-a pus la dispoziția Comisiei de Anchetă cu privire la achizițiile din timpul pandemiei. De fapt, domnul Busuioc este deasupra legii și de-asupra Parlamentului (…)”.
Am încercat să-l contactăm pe președintele AUR, însă până la ora publicării acestui material nu a răspuns întrebărilor. Nu e clar dacă Georgeta Stănescu este membru al partidului.
În loc de concluzie
La telefon, Georgeta Stănescu ne-a transmis că nu a cerut bani foștilor săi colegi de la Curtea de Conturi pentru aniversări și că nu știe despre existența unui dosar la DNA. Apoi ne-a sugerat să-i transmitem întrebările în scris că ne răspunde.
Am întrebat-o de presiunile asupra instituțiilor pentru obținerea unei autorizații de construire, dacă este membru AUR și despre legătura cu revoluționarul condamnat de două ori. Nu ne-a mai răspuns întrebărilor, însă ne-a scris:
“Având in vedere că în discuția avută mi-ați spus că, după informațiile dumneavoastră, ar exista un dosar la DNA în speța despre care mi-ați trimis întrebările, nu vă pot răspunde la acestea până când nu se lămurește acest dosar despre care spuneți dumneavoastră că ar exista”.
Mihai Busuioc, fostul șef al doamnei Stănescu, ne-a spus că e la o conferință în Camerun și că ne auzim la pauză. Nu a mai dat niciun semn.
