Sistem defect. Medici sancționați în Europa își continuă cariera în România 

Un medic român a fost exclus din registrul medicilor din Marea Britanie, după ce autoritățile de acolo au descoperit că a administrat pacienților medicamente pe cale rectală, pentru propria satisfacție sexuală. Acum lucrează la Spitalul de Urgență din Cluj-Napoca. 

Un ortoped suspendat pentru rasism și incompetență în Marea Britanie lucrează acum la o clinică privată din Timișoara. 

Un nefrolog căruia Suedia i-a revocat licența pentru lipsă de competențe tratează pacienți la Spitalul de Urgență din Călărași. 

Un ginecolog considerat inapt să practice medicina în UK este activ în Registrul Medicilor din România. 

Sunt doar câteva cazuri de medici, din peste 100 confirmate, pe care le-am descoperit alături de OCCRP și jurnaliști din 46 de țări într-o investigație internațională care scoate la lumină un sistem european defect, care permite doctorilor sancționați să se relocheze și să practice medicina în continuare. 

Deficiențe sistemice permit medicilor sancționați să lucreze în continuare, iar pacienții sunt neinformați și potențial vulnerabili. 

DE CE E IMPORTANT:  Medicii problematici „dispar” pur și simplu din registrul medicilor dintr-o țară și apar cu drept de practică în alta. Este un fenomen sistemic, care depășește granițele Europei. 
Lipsa de transparență din sistemul medical face ca pacienții să se transforme, în unele cazuri, în victime colaterale ale unei comunicări defectuoase între autoritățile din statele europene. 

Victima 

John agoniza de durere când l-a cunoscut pe doctorul Iuliu Stan. A ajuns la un spital din UK cu un deget sfâșiat și cu umărul dislocat, după ce fusese atacat seara în oraș.

Ce i s-a întâmplat în acea zi nu i s-a șters din memorie.

Stan, medic specializat pe ortopedie și traumatologie, lucra la Spitalul Royal Cornwall din sud-vestul Angliei. I-a spus lui John că trebuie să-i administreze un supozitor pe cale rectală pentru a-i calma durerea.

„L-am întrebat dacă nu există altă modalitate. Știi, dacă nu există alt tip de medicament pe care îl pot lua? Și el a spus: Nu, trebuie să procedez așa”, ne-a spus John, care a preferat să-și păstreze anonimatul. 

După ce a ieșit din spital, i-a povestit unui prieten prin ce a trecut pentru că avea un sentiment ciudat. Apoi a încercat să uite. „Nu voiam să mă gândesc la asta”, și-a amintit John. „Îmi era rușine. Ca și cum eu aș fi făcut ceva greșit”. 

John abia împlinise 20 de ani, în 2019, când a ajuns la spital. Nu știa cine urma să-l trateze. 

Un tribunal medical britanic a descoperit că Iuliu Stan a agresat sistematic bărbați și copii care i-au fost pacienți între 2015 și 2020.

Anul trecut, o instanță medicală din Anglia a decis că Stan nu mai are voie să practice medicina pentru că „supusese pacienții la proceduri inutile, invazive și intime pentru propria satisfacție sexuală”. 

Administrase analgezice sau laxative pe cale rectală de 277 de ori timp de cinci ani pacienților bărbați, și o dată unei femei. 

Experții au spus tribunalului că era foarte neobișnuit ca un medic să administreze astfel de medicamente, pentru că de obicei de asta se ocupau asistenții. Documentul arată că Stan abuzase uneori același pacient de mai multe ori.

Judecătorii au concluzionat că eliminarea lui Stan din registrul medicilor din UK era „singura modalitate de a proteja pacienții”.

„Tot ce am făcut, consider că am făcut în interesul pacienților, cât m-am priceput mai bine” ne-a declarat Iuliu Stan la telefon. A negat că a abuzat sexual pacienții și ne-a spus că nu a fost reclamat de pacienți, ci din contră, a fost felicitat. 

0:00 / 0:00
Conversația avută de reporterul Public Record cu medicul Iuliu Stan

Doctorul Iuliu Iosif Marian Stan (43 ani) este acum medic în România. S-a întors în țară în 2021. 

Consiliul Medicilor din Marea Britanie ne-a transmis că a notificat, în martie 2024, Colegiul Medicilor din România. Inclusiv presa din România a dat detalii, în acel an, despre ce făcuse Stan în UK. Totuși, acesta practică fără probleme la Spitalul de Urgență din Cluj-Napoca. 

Șeful Colegiului Medicilor din Cluj, Ion Cosmin Puia, susține că Stan nu a avut șansa să se apere în Marea Britanie și că interdicția pe care acesta a primit-o acolo nu e relevantă, pentru că UK nu mai este parte a Uniunii Europene. 

„Nu avem ce investigații să facem noi de aici despre ce se întâmplase în urmă cu nu ştiu cât timp în Marea Britanie”, ne-a declarat Puia.  

„Nu ştiu să vă spun cum se fac lucrurile în Marea Britanie şi în consecință nu are rost să discutăm. Mă rog, ceea ce nu ține de noi. Da, doctorul Stan are drept de liberă practică în România. Vă pot spune că în România până acum s-a comportat absolut fără probleme”, a mai adăugat acesta.  

Fenomenul 

Cazul medicului Iuliu Stan nu este singular. O investigație OCCRP cu parteneri din 46 de țări dezvăluie zeci de cazuri similare. Medici care nu pot practica sau au licențe suspendate într-o țară după acuzații de abuz sexual, tratamente greșite sau implanturi mamare realizate fără acordul pacientului, lucrează în alte state.

Nu am găsit dovezi că acești medici au continuat să aplice rele tratamente pacienților după ce s-au relocat. Am descoperit însă că țările comunică prost între ele și notificările nu opresc medicii să practice. Istoricul profesional nu este public, iar pacienții rămân neinformați și vulnerabili.

Investigația s-a concentrat pe medici din Europa, dar datele arată că fenomenul se extinde pe mai multe continente. 

Deși există un sistem prin care țările din Spațiul Economic European sau din Uniunea Europeană fac schimb de informații și se notifică unele pe altele privind activitatea medicilor, autoritățile au refuzat să ne furnizeze lista completă a medicilor suspendați sau cu licențe retrase. 

Statele membre UE sunt obligate să introducă alerte despre anumite categorii profesionale, printre care și medicii care comit fapte grave într-un sistem numit Market Information System (IMI), conceput pentru ca autoritățile naționale să coopereze. Ancheta arată însă că unele țări folosesc mecanismul rar sau niciodată. 

De exemplu, România a emis 96 de alerte prin IMI către statele din spațiul european în perioada 2018–2024 privind medici care profesau în România. Zece din ele au fost pentru motive legate de practica profesională. Nici Comisia Europeană și nici România nu au făcut aceste date publice. Le-am primit anonimizate pentru toate țările. 

După ce au primit întrebări de la reporteri, autoritățile de reglementare din UK, Germania, Cipru, Spania și Norvegia au confirmat că investighează doctori care practică în jurisdicțiile lor.

Secretarul britanic pentru sănătate, Wes Streeting, a declarat pentru The Times, partenerul OCCRP din Regatul Unit, că a solicitat „clarificări urgente” de la Consiliul Medicilor din UK cu privire la procedurile lor de verificare, după ce The Times a identificat 22 de medici sancționați în alte țări. 

În cazul lui Iuliu Stan, Consiliul Medicilor din Marea Britanie ne-a transmis că au transmis României că acesta fusese radiat din registrul britanic încă din martie 2024. 

Cu toate că presa din România a relatat anul trecut despre ce făcuse Stan în UK, acesta continuă să practice medicina la Spitalul Județean de Urgență din Cluj Napoca. 

Colegiul Medicilor din România spune că nu poate interzice unui medic să practice pe baza deciziei autorităților din Marea Britanie. 

Iuliu Stan nu a fost prezent la audierile din UK. 

John, pacientul lui, a fost informat printr-o scrisoare pe care a primit-o de la Royal Cornwall Hospitals Trust că Stan a fost radiat din lista medicilor, iar spitalul și-a cerut scuze: „regretăm profund suferința cauzată de conduita abuzivă a medicului”. A aflat prin aceeași scrisoare că poliția a deschis o investigație. 

John a simțit o eliberare că Stan nu mai e doctor în UK, dar a devenit furios când a aflat că practică în România.  

„Faptul că cineva a impactat negativ atâtea vieți prin comportamentul său, când de fapt trebuia să aibă grijă de oameni, printre ei fiind și eu, este lăsat să practice și are potențialul să facă rău altor oameni, este ofensator” ne-a declarat John

„Face să pară că celor cu putere de decizie nu le pasă și că nu acordă nicio importanță victimelor sale” a mai adăugat acesta. 

Spitalul de Urgență din Cluj Napoca, unde Stan lucrează în continuare, nu a răspuns întrebărilor noastre. 

Poliția din UK a transmis pentru OCCRP că investighează cazuri de agresiune sexuală la Royal Cornwall Hospitals NHS Trust. Investigația este complexă și este de așteptat să dureze câteva luni” a transmis poliția, fără să dea mai multe detalii. 

Ceilalți doctori

Pe lângă medicul Iuliu Stan care acum profesează la Cluj, am identificat încă trei care au comis diverse fapte în alte state și apoi s-au reîntors în România, unde practică medicina. 

Ragheb Nouman este cetățean român de origine siriană. A terminat studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara în 1991. S-a înregistrat ca medic ortoped în Marea Britanie în 2008 și a lucrat la spitale din Anglia și Scoția. 

A fost radiat din registrul medicilor din UK în 2015 pentru activitate clinică „inacceptabilă” și pentru comentarii rasiste. A făcut comentarii precum: „Indienii ar trebui să curețe toalete, nu să practice medicina”, „Indienii ar trebui să fie grădinari” la adresa unor colegi. 

Mai mult, la un test de cunoștințe medicale obținuse un scor de doar 25,83%, sub scorurile între 50 și 75% obținute de medicii din grupul de referință. Tribunalul medical din UK a considerat că medicul Nouman reprezintă un risc pentru siguranța pacienților. 

Nouman a obținut, în 2021, dreptul de practică în România, conform unui document disponibil online. Acum lucrează în cadrul unei clinici private din Timișoara ca ortoped și apare cu drept de practică pe site-ul Colegiului Medicilor din România. 

Clinica privată și Nouman nu au răspuns întrebărilor noastre. 

Update: După publicarea materialului, clinica privată unde doctorul Nouman prestează activitate medicală a răspuns întrebărilor noastre. Reprezentanta clinicii ne-a transmis că nu a primit nicio notificare și niciun document legat de activitatea din UK a medicului. Găsiți răspunsul integral în caseta cu documente.

Foto: Facebook

Ionuț Poeană a primit licență de practică în Suedia în 2021 și certificarea de specialist în nefrologie, după ce studiase în România. 

A lucrat apoi în Suedia. În același an, șase medici cu care era coleg la Spitalul Universitar din Skåne au depus o plângere reclamând că Poeană că nu avea cunoștințele și competențele necesare pentru a fi medic. 

Îngrijorările colegilor au fost suficiente pentru ca Inspectoratul pentru Sănătate și Îngrijire Socială din Suedia (IVO) să inițieze o investigație, care ulterior a dus la revocarea dreptului de practică. 

În decembrie 2021, ziarul Adevărul anunța că Poeană urma să pună bazele unui centru de dializă la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Pompei Samarian” din Călăraşi. 

Decizia finală de revocare a licenței din Suedia a fost emisă în mai 2024. Autoritățile de acolo au notificat autoritățile competente din Spațiul Economic European, fapt care ar fi trebuit să producă efecte și în România. 

lonuț Poeană este astăzi medic nefrolog la Spitalul de Urgență Călărași. 

Contactat de Public Record, Poeană spune că deține dreptul de a practica medicina în România și nu există vreo decizie a Colegiului Medicilor care să-i interzică asta. 

„Nu pot comenta Decizia din Suedia, dar vă pot informa că aceasta are la bază competențele lingvistice și imposibilitatea obiectivă de a mă supune supravegherii demarate de către organizația de resort din Suedia, revenind în țară” ne-a transmis acesta.

Găsiți răspunsul lui complet în caseta cu documente. 

Reprezentanții Spitalului din Călărași spun că nu au primit vreo informare privind activitatea lui în Suedia. 

UPDATE: După publicarea materialului, dr. Poeană a revenit cu un drept la replică, susținând că „evenimentele descrise s-au petrecut în perioada 2021–2022, (…) într-un context de adaptare profesională și lingvistică extrem de dificil” .A susținut că deține documente care să arate asta, dar nu ni le-a transmis. Găsiți dreptul la replică AICI și în caseta cu documente.

Abdool Majid Vahdani este cetățean român de origine iraniană. A obținut diploma în 1995, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

În 2011, nu i-a mai fost permis să practice medicina în UK după ce autoritățile au descoperit că mințise în CV, avea abilități chirurgicale extrem de slabe (nu putea face noduri chirurgicale corecte sau repara o epiziotomie) și avea probleme grave de comunicare cu pacienții. Deși evaluatorii l-au considerat inapt să practice medicina, el a refuzat să-și recunoască limitările. 

Conform informațiilor publice, Vahdani s-a întors în România și în perioada 2014-2016 a lucrat la Spitalul Orășenesc Urlați din Prahova ca specialist în obstetrică-ginecologie. La angajare nu a depus documente care să ateste activitatea din UK, sau vreo notificare privind activitatea lui acolo. 

Colegiul Medicilor din România ne-a transmis că Vahdani este medic specialist obstetrica-ginecologie, fără drept de practica și medic specialist urologie cu drept de practica. 

Vahdani nu a răspuns întrebărilor noastre. 

Notificările

OCCRP a cerut Comisiei Europene toate alertele și notificările prin e-mail privind restricțiile și interdicțiile impuse medicilor între 2016 și iulie 2025. Răspunsul: peste 17.000 de înregistrări.

Lista notificărilor a fost anonimizată și conține doar cifre, fără numele medicilor. 

Datele au scos la iveală însă că anumite țări nu au transmis nicio notificare în sistemul de alertă IMI, din 2016- anul în care acesta a devenit funcțional. 

Malta, Estonia, Grecia sau Lichtenstein au trimis câte o singură notificare între 2016 și 2025. Alte țări au trimis doar câte zece notificări în aceeași perioadă. 

Comisia Europeană ne-a transmis că „monitorizează situația privind îndeplinirea obligației statelor membre de a trimite alerte prin IMI și că ar putea iniția proceduri de infringement dacă există dovezi că statele nu își îndeplinesc obligațiile. A confirmat că există deja astfel de proceduri împotriva Greciei.

„Sistemul de alertă IMI joacă doar un rol de suport pentru statele membre, care sunt responsabile să identifice pe teritoriul lor cazurile de medicii inapți să practice profesia și să aplice măsurile corespunzătoare (precum interdicții sau restricții)”, a mai precizat Comisia.

Pe de altă parte, Nicu Ștefănuță- vicepreședinte al Parlamentului European din partea Verzilor, ne-a transmis că se va adresa Comisiei Europene: 

E foarte grav să descoperim că, deși avem un mecanism european de alertă pentru cazurile grave din sistemul medical, el e plin de lacune și folosit neuniform. Dacă medici cu acuzații serioase pot profesa nestingheriți în alte țări doar pentru că alertele nu funcționează, atunci siguranța pacienților e pusă în pericol. Voi cere Comisiei să găsească soluții pentru a repara aceste lacune și să monitorizeze mai atent implementarea, iar statelor membre le cer să trateze cu responsabilitate maximă aceste raportări și să nu lase nepedepsite cazurile grave. Pacienții au dreptul să fie protejați în toată Europa” .

Apărătorii 

Doi avocați care reprezintă victime ale medicului Iuliu Stan în dosare de despăgubire împotriva Royal Cornwall Hospitals Trust cred că trebuie făcut mai mult pentru protejarea pacienților. 

Gary Walker de la firma britanică Enable Law reprezintă 40 de victime. Crede că ar trebui să existe o „revizuire urgentă” a sistemelor internaționale prin care autoritățile de reglementare medicală comunică între ele informații despre măsurile disciplinare și sancțiunile penale. 

El a spus că este „șocant și profund tulburător” pentru persoanele afectate de Stan să afle că acesta tratează pacienți în România.

Tom Fletcher, partener la firma de avocatură Irwin Mitchell și specialist în cazuri de abuz, îi reprezintă pe John și alte victime ale medicului Iuliu Stan.

Ne-a spus că dacă un medic a fost radiat într-o jurisdicție pentru abuz sexual, acesta nu ar trebui să poată lucra ca medic într-o altă țară: „Trebuie să existe un standard minim și de bază al îngrijirii care să împiedice medicii să lucreze în altă parte”. 

A descris cum acțiunile lui Stan au avut un impact pe termen lung asupra victimelor, afectându-le relațiile și capacitatea de a munci. De asemenea, i-a descurajat să caute ajutor medical atunci când au nevoie de el, a adăugat.

„Ceea ce stă la baza tuturor acestor lucruri este lipsa de încredere și teama de a solicita tratament medical, cât de debilitant poate fi acest lucru și cât de periculos poate fi pentru persoanele care au nevoie de îngrijire medicală de bază”, a declarat el pentru OCCRP.

John a descris cum recâștigarea încrederii a fost un proces lung. 

Ca pacient, ești forțat să ai încredere în oameni. Nu ai de ales. Ești învățat de foarte mic că mergi la spital și o să primești ajutor. Din păcate, nu întotdeauna este așa. Și este foarte dificil să recâștigi acea încredere odată ce a fost pierdută„, ne-a declarat acesta. 

A vrut să vorbească pentru că e îngrijorat că alte victime tinere pot suferi în tăcere. 

„Îmi este rușine de ceea ce s-a întâmplat. Încă mă învinovățesc pentru asta. Și există oameni acolo care ar putea simți la fel, dar nu trebuie. Trebuie să știe că nu sunt singuri. Trebuie să înțeleagă că există oameni care pot fi de sprijin și pot ajuta”, a spus el.

Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor.

Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:

Această investigație a fost realizată în parteneriat cu peste 40 de publicații din Europa. Citește și:

System Failure: How Banned Doctors Move Across Europe, Leaving Patients Vulnerable – publicat de OCCRP

The doctors banned from practising abroad cleared to treat in NHS, publicat de The Times

Doctors sanctioned overseas, publicat de The Irish Times

E absolvent de jurnalism, are 24 de ani și caută umorul în orice. A început în presa de economie și business, iar acum se concentrează pe jurnalism long‑form, jurnalism investigativ și fact‑checking.

Este jurnalist cu o experiență de peste 15 ani. A lucrat în presa locală din Cluj-Napoca, lucrează la Factual.ro de trei ani și este colaborator la publicrecord.ro.