La poalele Carpaților, în orașul Zărnești din județul Brașov, există o clădire cu geamurile sparte și ușile legate cu sârmă. Pare părăsită de ani buni. Și totuși, e plină de explozivi.
Aici își are sediul Tohan SA, o subsidiară a companiei ROMARM, cel mai mare producător de armament din România, deținut integral de stat.
ROMARM are în subordine 15 fabrici răspândite în toată țara, de la București până în orașe industriale mici precum Cugir, Moreni sau Reșița. Teoretic, produc muniție, explozivi, sisteme de artilerie și piese pentru echipamente militare. Pe hârtie, rolul lor este să înarmeze armata și să sprijine aprovizionarea aliaților din NATO.
Strategia Națională de Apărare a României, publicată anul acesta, numește Rusia drept principala amenințare de securitate a țării și include economia națională – inclusiv capacitatea de a produce echipament militar – pe lista de priorități.
Ce se întâmplă, însă, în interiorul fabricilor Romarm? O parte dintre șefi au legături politice, alții sunt implicați în dosare de corupție. O fabrică nu a mai livrat artilerie de peste 15 ani, dar încasează bani publici pentru a plăti salariile angajaților. În alta, nici măcar becurile nu se mai aprind.
România are una dintre cele mai expuse granițe ale NATO, aproape de războiul din Ucraina. Propria strategie de apărare numește Rusia principala amenințare și spune că trebuie să putem produce singuri armamentul. Fabricile sunt conduse și de oameni anchetați sau numiți politic, lucrează cu utilaje vechi de jumătate de secol și au probleme legate de securitatea fizică și cibernetică. Statul urmează să investească miliarde de euro în aceleași uzine. Dacă problemele nu se rezolvă înainte, banii publici riscă să ajungă în aceleași găuri negre.
Șefii
La Uzina Mecanică București, singurul producător de tancuri din România, directorul general Mihai Rafiu a fost reținut în vară de procurorii anticorupție. Este suspectat că a primit mită în schimbul unor contracte de achiziții. Dosarul este încă în lucru.
Reprezentanții UM București au refuzat să comenteze despre anchetă, însă au confirmat că atribuțiile lui Rafiu au fost preluate temporar de directorul economic al uzinei. Rafiu nu a răspuns la întrebările trimise.
O poveste asemănătoare s-a petrecut în urmă cu peste zece ani la Carfil, în Brașov. Compania se numără printre principalii producători de muniție din România.
În 2015, directorul general Aurel Velțan a fost arestat și ulterior condamnat pentru abuz în serviciu. Nu a respectat procedurile de achiziții publice și ajutase o firmă să primească bani publici de la companie. Instanța i-a dat o pedeapsă cu suspendare și i-a interzis dreptul de a ocupa funcții de conducere în companii de stat timp de cinci ani. Velțan nu a plecat niciodată de la Carfil. A rămas șeful compartimentului de marketing-vânzări până în 2024, când a fost promovat director comercial.
Aurel Velțan ne-a transmis că interdicția s-a terminat în martie 2023, iar funcția a obținut-o în 2024, după ce Carfil a intrat într-o perioadă de reorganizare. Susține că a fost numit director comercial ca urmare a experienței de peste 30 de ani în marketing și vânzări.
Ioan Narcis Chisăliță, director interimar la Arsenal Reșița, a fost senator și l-a consiliat pe fostul premier Victor Ponta.
În 2019, Chisăliță a devenit suspect într-un dosar de corupție, legat de o direcție regională de drumuri. Și-ar fi folosit poziția politică pentru a facilita angajări ilegale. Anul trecut, o parte din acest dosar a fost clasată pentru că faptele s-au prescris. O altă parte din investigație a ajuns în instanță. Chisăliță ne-a transmis că nu mai are nicio calitate în acest dosar.
Ar fi fost ales director provizoriu la Arsenal Reșița datorită „experienței personale în guvernanța corporativă precum și în conducerea unor societăți private în calitate de administrator”, susține el.
În trecut, Răzvan Marian Pîrcălăbescu a consiliat mai mulți miniștri, în guverne PSD și PNL. Din august 2025 este director general al Romarm. Din CV-ul lui reiese că este și președinte al consiliului de administrație la Carfil, una dintre cele 15 companii aflate în subordinea Romarm – ceea ce înseamnă că, practic, își răspunde lui însuși.
Carfil a spus că dublul rol al lui Pîrcălăbescu „depășește sfera de competență a companiei” și a refuzat să comenteze. Răzvan Pîrcălăbescu nu a răspuns întrebărilor noastre până la momentul publicării articolului.
Uzina Mecanică Sadu din Bumbești-Jiu, județul Gorj, este producătoare de muniție. Până de curând, l-a avut ca administrator special pe Viorel Salvador Caragea. Acesta a lucrat aproape trei decenii în poliție. A fost numit în funcție cu susținerea partidului USR. Jurnaliștii de la G4 Media au arătat că a fost obligat de judecători să plătească despăgubiri, pentru comentarii postate online la adresa unui procuror și a unui primar.
Deși a confirmat primirea întrebărilor noastre, Caragea nu ne-a răspuns până la publicarea articolului. Uzina ne-a transmis că a fost revocat din funcție pe 17 septembrie.
Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor.
Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:
Banii
Oamenii din conducere sunt doar parte din problemă.
La Pirochim, o fabrică din orașul Victoria, județul Brașov, ar trebui să se producă pulberi pentru muniție. N-a mai produs nimic din 2022 încoace.
În primele șase luni din 2026, a avut venituri de sub 2.000 de euro.
Totuși, banii publici continuă să curgă spre ea. A primit, din 2020, peste 100 de milioane de euro pentru ceea ce ar trebui să fie o nouă fabrică de pulberi. Din toată suma s-a cheltuit doar o fracțiune.
Întârzierile sunt provocate, conform Pirochim, și de un litigiu. Compania a precizat că investiția urmează să fie finalizată la 36 de luni de la înființarea noii companii Fabrica de Pulberi Rheinmetall Victoria.
Nici la Carfil lucrurile nu arată mai bine. În 2000, compania a început modernizarea turnătoriei, un proiect prin care voia să-și îmbunătățească modul de turnare a pieselor metalice.
Proiectul s-a blocat în 2004. La peste 20 de ani distanță, echipamentele cumpărate – evaluate acum câțiva ani la aproximativ 4,5 milioane de euro – stau și acum nefolosite. Tot din 2004, Carfil și-a închis complet și linia de producție civilă, adică nu mai fabrică fitinguri, filtre sau carburatoare. Compania cheltuie aproape 800.000 de euro pe an cu întreținerea acestor active civile, deși nu mai sunt folosite.
Carfil susține că echipamentele sunt ieșite din garanție de aproape zece ani și le-a descris drept „nefuncționale”. Componentele hardware și software sunt depășite, rulmenții sunt uzați, iar piesele de cauciuc și plastic sunt îmbătrânite. Reprezentanții companiei susțin că au găsit parteneri externi dispuși să ajute la finalizarea proiectului, fără însă să precizeze un termen.
Securitatea fizică
La Tohan, paza e mai mult de formă. Numai în 2025, paznicii au găsit 14 uși de acces deschise, cu lacătele pur și simplu descuiate.
În zona unde se depozitează materiale pirotehnice, unele clădiri au geamuri sparte și uși legate cu sârmă. Iluminatul abia funcționează. Becurile se aprind pe jumătate în unele secții, iar într-un depozit doar 5 la sută. Gardul de împrejmuire a fost dărâmat sau furat pe unele porțiuni.
Tohan nu a răspuns întrebărilor până la data publicării articolului.
La alte fabrici Romarm, utilajele sunt din anii ‘60– ‘80. La o uzină, aparatele de măsură de bază sunt atât de degradate încât muncitorii „apelează la improvizații pentru verificarea unor prescripții de pe desenele de execuție”.
Emailuri sparte
În ultimii doi ani, două filiale Romarm au căzut în aceeași capcană.
La Tohan, hackerii au deturnat o corespondență prin email cu un furnizor real din Germania și au păcălit angajații să vireze peste 20.000 de euro într-un cont fals.
La Fabrica de Pulberi Făgăraș, un hacker a interceptat corespondența cu un furnizor din Slovacia. A strecurat un cont bancar fals, deturnând o plată de aproximativ 17.000 de euro destinată unui transport de acid azotic concentrat – materie primă esențială pentru fabricarea explozivilor.
Fabrica a declarat că procesul pentru recuperarea banilor se află pe rolul unei instanțe din Varșovia. A refuzat să precizeze ce măsuri de securitate cibernetică au fost implementate ulterior.
Vorbim despre două fabrici din industria de apărare ale statului cu sisteme interne vulnerabile.
Cu toate acestea, robinetul de bani rămâne deschis.
În august 2025, guvernul a semnat un contract de 535 de milioane de euro cu Rheinmetall, cel mai mare producător de armament din Europa, pentru construirea unei fabrici noi de pulbere la Victoria – exact pe amplasamentul Pirochim. Autoritățile au semnat și un acord de cooperare industrială pentru ca viitoarea producție de arme automate, pistoale și muniție să fie localizată la fabricile de la Cugir și Sadu, în cadrul programului european SAFE.
Această investigație a fost realizată cu sprijinul programului BIRN- Reporting Democracy.
O tânără jurnalistă promițătoare care s-a alăturat mass-media în 2019, a câștigat Premiile Superscrieri din 2022 în categoria debut jurnalistic și în 2024 a obținut marele premiu Superscrieri pentru investigația „Azilele groazei”.