PUBLIC RECORD
Investigații

Supraveghere cu AI la CNA: recunoaștere facială, vocală și monitorizare online

19 noiembrie 2026 — 12 minute de lectură

Ilustrație de Alexandra Damian

Monitorizare zilnică a conturilor de social media. Recunoaștere facială și vocală. Toate automatizate, toate făcute cu inteligență artificială. 

Așa arată noul sistem de peste 75 de milioane de lei pe care Consiliul Național al Audiovizualului îl construiește ca să identifice persoane de interes. Cine sunt acești oameni, de fapt, rămâne neclar.

Experți în protecția datelor și supraveghere guvernamentală susțin că sistemul ridică întrebări serioase – de la lipsa unei baze legale clare până la asemănarea lui cu instrumentele folosite, de obicei, în anchetele penale, nu în activitatea unui regulator media. 

De ce e important


CNA construiește, cu bani publici, un sistem de inteligență artificială capabil de supraveghere în masă. Nu e clar cine o să fie monitorizat sau cine ia această decizie în instituție. Practic, oricine ar putea ajunge urmărit, pe TV și pe rețelele sociale. 

Ce vrea CNA

Anul acesta, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a semnat un contract de 75,8 milioane de lei, din bani europeni, pentru un sistem informatic privind „Digitalizare pentru Eficientizare și o mai bună Comunicare în domeniul Audiovizual – DECA”. Adică un sistem care monitorizează și analizează conținutul audiovizual din România. 

Caietul de sarcini pentru acest proiect are mai multe părți, dar în acest articol ne-am concentrat pe cele care ridică semne de întrebare. 

Pe scurt, folosind inteligență artificială, sistemul ar urma să facă recunoașterea facială și vocală a persoanelor care apar la televizor și să noteze și durata aparițiilor. 

Pe internet ar monitoriza anumite conturi de rețele sociale, bloguri și site-uri și ar arhiva în fiecare zi ce apare pe ele, chiar dacă o postare e ștearsă mai târziu. Materialele adunate ar trece apoi prin inteligență artificială. 

Sistemul nu funcționează încă, dar CNA vrea să-l pornească în septembrie-octombrie 2027. 

Detaliem mai jos fiecare dintre aceste componente. 

Ce spun experții

Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), recunoaște că un asemenea instrument ar putea fi util statului român, ca să înțeleagă rețelele, metodele și campaniile prin care circulă conținut ilegal sau manipulator, inclusiv cel venit din afara țării. 

Are și rezerve serioase. Pus în mâinile greșite, fără măsuri de siguranță clare, un asemenea sistem poate deveni periculos. O parte din ce cere CNA prin acest caiet de sarcini, spune Manolea, nici măcar nu are, momentan, o bază legală clară. 

„Felul în care e construit [n. red. sistemul] – urmărirea persoanelor, stocarea datelor pe termen lung, crearea de profiluri – pare mai degrabă ceva ce ai crea pentru o anchetă penală, nu pentru activitatea de zi cu zi a unui regulator media”, susține Ilia Siatitsa, directoarea de program al Privacy International, un ONG cu sediul la Londra, care investighează și luptă împotriva supravegherii abuzive. 

Recunoașterea facială 

„Recunoașterea facială este necesară pentru identificarea persoanelor de interes, de exemplu oameni politici aflați în campanie electorală. Soluția trebuie să aibă atât capacitatea de a detecta fețele persoanelor ce apar în imaginile video cât și capacitatea de a identifica persoanele detectate”, scrie în caietul de sarcini întocmit de CNA.

Tehnic, sistemul trebuie să facă două lucruri: întâi să își dea seama unde apare o față într-o imagine, apoi să recunoască persoana. Acest lucru ar urma să se întâmple cu ajutorul „rețelelor neuronale convoluționale”, adică o tehnologie bazată pe inteligență artificială.

Pentru prima parte CNA cere o precizie de peste 90%, iar pentru a doua cel puțin 98%. Totul trebuie să se desfășoare rapid: identificarea unei singure persoane într-o imagine nu poate depăși câteva secunde.

Odată identificată, o persoană rămâne pe radarul Consiliului Audiovizual. Caietul de sarcini cere ca fiecare persoană să fie „urmărită în timp”, pentru a putea calcula exact cât de mult a apărut pe post. 

„Exemplul pe care l-au dat – politicienii în timpul unei campanii electorale – pare destul de inofensiv, pentru că vorbim de persoane publice urmărite în calitatea lor publică, oficială, pe o perioadă specifică, limitată. Dar întrebarea reală e cine altcineva intră în categoria «persoană de interes». Câți oameni vor fi, de fapt, urmăriți și unde se oprește acea lista?”, ne-a transmis Ilia Siatitsa.

„Criteriile de includere, persoanele responsabile și etapele de aprobare vor fi stabilite de CNA înainte de utilizarea modulului”, susține CNA. Adică regulile nu există încă. 

Recunoașterea vocală

Tot cu ajutorul inteligenței artificiale, softul CNA va face și recunoaștere vocală. „Transcrierea automată va permite recunoașterea vocii persoanelor din fișierele audio/video și desemnarea unei identități vocii respective de către utilizator. La prima identificare a unei voci, identitatea vorbitorului va fi introdusă manual de către utilizator. Pentru următoarele identificări, sistemul informatic va reține identitatea vorbitorului identificat anterior și o va asigna automat vocii respective la fiecare apariție.”

Caietul de sarcini arată că sistemul informatic trebuie să poată identifica automat în textul rezultat din transcriere niște cuvinte-cheie împărțite pe categorii, printre care „persoane, organizații, locuri, produse, mărci, profesii, naționalități, etnii, religii”. Documentul nu explică ce se întâmplă mai departe cu aceste etichete și nici dacă se leagă cumva de identitatea vocală deja atribuită unei persoane. 

„Partea cu recunoașterea vocală, combinată cu acele categorii de cuvinte-cheie – etnie, religie – reprezintă informații foarte sensibile.”, susține experta de la Privacy International. 

„Și ne aduce înapoi la una dintre problemele centrale de aici: cine sunt, de fapt, aceste «persoane de interes»? Faptul că nu e clar e, în sine, o problemă.”, a adăugat ea.

Datele biometrice și GDPR

Dacă o poză e folosită pentru a recunoaște automat cine e persoana din ea, Regulamentul european o trece într-o categorie specială, strict protejată. Ea devine „dată biometrică”.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) spune că o prelucrare de date biometrice este permisă doar dacă există un motiv legal clar pentru ea, dacă nu există o metodă mai puțin invazivă prin care s-ar fi putut ajunge la același rezultat și dacă riscurile au fost analizate serios. 

ANSPDCP susține că CNA nu a consultat-o niciodată despre acest proiect. 

Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet, susține că este necesară o evaluare a impactului asupra datelor personale, cu măsuri de securitate clare deoarece „(…)ar putea să te facă să te gândești la aceste riscuri și să găsești metodele de mitigare (sau de limitare a prelucrării datelor)”.

CNA susține că va face evaluarea impactului înainte să înceapă să prelucreze date, conform regulamentului european de protecție a datelor cu caracter personal.

Totodată, reprezentanții instituției susțin că accesul în sistem va fi limitat. Fiecare utilizator va putea face doar ce îi permite funcția pe care o are. Fiecare acțiune din sistem va fi înregistrată, așa că se va vedea cine a adăugat o persoană în baza de date sau cine a modificat-o. 

Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor.

Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:

Monitorizarea conturilor social media

Nu doar fețele și vocile de pe TV sunt urmărite. Persoanele sunt ținute sub observație și pe rețelele sociale, printr-o componentă separată a sistemului, numită SAMC. 

„SAMC trebuie sa fie un sistem automat de monitorizare și arhivare al paginilor web cu format structurat (știri, bloguri, X, Facebook, Tiktok, YouTube, Reddit) și să permită și consultarea știrilor în timp real și rapoarte de funcționare și a datelor prelucrate.”

Sistemul ar urma să arhiveze zilnic tot ce postează o anumită persoană sau un cont. Mai târziu, întregul istoric de postări ar putea să fie consultat. Prin urmare, chiar dacă o postare e ștearsă, SAMC trebuie să o aibă în arhivă.

Lista de conturi urmărite nu rămâne fixă. CNA vrea ca sistemul să detecteze automat surse noi, cum ar fi conturi de pe social media sau bloguri, pe baza unui dicționar de cuvinte și a asemănării cu sursele deja monitorizate. 

Pentru fiecare persoană pe care instituția o urmărește, sistemul ar face o căutare automată pe rețelele sociale. Această căutare s-ar repeta de trei până la cinci ori pe zi. 

La final, CNA va avea acces la „analize AI pe baza articolelor găsite și evidențierea principalelor subiecte”.

„De ce ar avea nevoie un regulator media de un sistem atât de elaborat? De ce ar avea nevoie să urmărească conturi individuale de social media?”, întreabă Ilia Siatitsa.

Etichetarea

Într-un interviu pentru Hotspot, președintele interimar al CNA, Valentin Jucan, a declarat că acest software „poate să intre în aceste platforme, utilizează evident inteligența artificială și poate să facă o măsurare a narativelor, cuvintelor, comportamentelor, inclusiv din punct de vedere al sentimentelor”. 

Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), susține că, dacă inteligența artificială va fi cea care va lua o decizie privind clasificarea, aceasta „poate să fie greșită”.

„Nimeni nu poate să-ți garanteze că informația prezentată de un AI este corectă. Dacă sistemul pune etichete pe oameni (n.red. referitor la utilizatorii de rețele sociale) automat ai niște probleme și cu folosirea sistemului AI în această direcție, dar și o problemă legată de respectarea legislației privind prelucrarea datelor cu caracter personal.”  

Protecția datelor

Regulamentul european privind inteligența artificială clasifică sistemele AI pe categorii de risc. Și, cu cât riscul e mai mare, cu atât regulile sunt mai stricte.

CNA spune că nu are o analiză care să stabilească în ce categorie intră componentele de inteligență artificială ale sistemului. Încadrarea urmează să se facă pentru fiecare componentă în parte, în funcție de cum va fi folosită.

Caietul de sarcini nu menționează dacă persoanele ale căror nume și postări ajung în baza de date a sistemului vor fi informate despre acest lucru. Ori regulamentul european cere exact asta atunci când datele nu vin direct de la persoana în cauză, ci sunt adunate din altă parte.

CNA susține că persoanele vizate vor fi informate, conform GDPR, „cu respectarea excepțiilor prevăzute de acesta, acolo unde sunt aplicabile și justificate”. Nu e clar care sunt aceste excepții în cazul sistemului.

În legătură cu datele personale, instituția ne-a transmis doar că acestea vor fi colectate și păstrate conform regulamentului Uniunii Europene, „pe baza unui temei juridic aplicabil și în limitele necesare scopului urmărit”, fără să spună care este acel temei. 

Ce zice legea 

Atribuțiile CNA sunt limitate la serviciile media audiovizuale, adică televiziunile, radiourile și platformele video la cerere. Blogurile și forumurile precum Reddit nu intră în această categorie, spune Bogdan Manolea.

Directorul ApTI atrage atenția că un software care ar putea prelucra informații care nu reprezintă conținut audiovizual publicat de furnizorii de servicii media audiovizuale ridică anumite probleme.

„Este nu doar o colectare cu un scop neclar, ci și o prelucrare de date excesivă (inclusiv date personale, inerentă unei astfel de colectări) care devine ilegală fără un temei legal precis”, susține Manolea. 

„În acest sens, fie CNA dorește sau planifică extinderea atribuțiilor sale legale (ceea ce oricum ar trebui să se facă înainte de achiziționarea softului), fie urmărește unele activități care exced cadrul său legal”, a adăugat acesta.

Consiliul Audiovizual știe că blogurile, forumurile și conturile de pe social media nu se încadrează în categoria serviciilor audiovizuale. Ele apar menționate în caietul de sarcini strict ca să arate ce poate face programul din punct de vedere tehnic, nu ce are voie CNA să urmărească. Dacă și când va monitoriza online aceste surse, instituția spune că o va face cu respectarea legii.

Totodată, CNA a adăugat că orice semnalări pe care le dă sistemul „necesită verificare” și nu sunt constatări definitive. Verificarea o fac angajații instituției, iar sistemul „nu va lua automat decizii de sancționare”. 

Restul proiectului DECA

Pe lângă toate acestea, contractul de peste 75 de milioane de lei acoperă amenajarea unui centru de date și a unei săli de consiliu, nouă ecrane, un sistem audio, servere noi, stații de lucru și laptopuri. Include și digitalizarea modului în care CNA procesează cererile de licențiere a posturilor TV și radio. 

Sistemul prin care cetățenii depun plângeri la CNA va folosi și el inteligență artificială, pentru triaj și clasificare automată a sesizărilor. 

Programul mai include o platformă de educație media pentru public, menită să-i ajute pe oameni să recunoască dezinformarea și publicitatea înșelătoare.

Firmele

CNA a primit o singură ofertă pentru acest contract de la o asociere de șase firme. 

Arobs Systems și Sysdom Proiecte au ofertat împreună cu un terț și trei subcontractanți. 

Arobs Systems a fost înființată în 2022 și este parte din Arobs Group, unul dintre cele mai mari grupuri de tehnologie din România. 

Administratori sunt Ducu Florin Oprea și Voicu Oprean. 

Pe numele lui Oprean a existat, în trecut, un dosar de evaziune fiscală, care între timp a fost clasat. Este partener de afaceri, într-o altă companie, cu Bogdan Gruiță, condamnat la șase ani de închisoare pentru evaziune fiscală și delapidare.

Contrar informațiilor de la Registrul Comerțului, Arobs Systems susține că cei doi nu sunt parteneri de afaceri. Totodată, firma ne-a transmis că relațiile de afaceri ale acționarilor nu au legătură „cu contractele atribuite prin proceduri de achiziție publică”.

Marian Valentin Nidelea coordonează echipa de vânzări a Arobs Systems și s-a ocupat de această licitație publică. În trecut a fost consilier pentru doi premieri, Adrian Năstase și Mihai Răzvan Ungureanu. „Nu ocupă nicio funcție sau demnitate publică, nu mai este consilier guvernamental din anul 2012 și nu mai face parte din structurile Ministerului Apărării Naționale de peste 20 de ani.”, ne-a transmis Arobs Systems.

Soția lui, Monica Nidelea, a lucrat cel puțin 15 ani la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). În trecut a fost directoarea instituției, iar în urmă cu doi ani conducea unul dintre departamente.

Arobs Systems spune că „nu este liderul asocierii și că are o contribuție de aproximativ 11% din contract: licențe software, sistemul de gestiune a documentelor și servicii de Business Intelligence. Modulele de recunoaștere facială, recunoaștere vocală, SAMC și transcriere nu sunt dezvoltate de Arobs Systems.”

Sysdom Proiecte a fost înființată în 2007 și, conform propriului site, „ajută companiile să își sporească eficacitatea cu soluții IT pentru întreprinderi”. Este deținută de Dorian Gabriel Pitiș și Ion Cosmin Stratina. Conform SICAP.ai, de-a lungul timpului firma a obținut contracte publice de zeci de milioane de lei.

Reprezentanții companiei ne-au transmis: „contractul nu ne permite să divulgăm nicio informație sau document, aceste lucruri fiind exclusiv în responsabilitatea CNA”.

Fact-checking: Anca Mihai

Bianca Albu

Este jurnalistă de investigație cu peste șapte ani de experiență, timp în care a scris despre corupție, achiziții publice și dezinformare. A câștigat Superscrierea Anului cu seria de investigații „Azilele Groazei” care a dus la demisia a doi miniștri, Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism și Best Newcomer Award de la Free Press Unlimited.