Aproape jumătate de miliard de lei a fost cheltuită pentru închiderea a patru mine din Valea Jiului: Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni.
În realitate, niciuna nu a fost închisă. O parte din bani a mers pe pensii fictive, sporuri ilegale și chiar pe un sistem de gaming.
Auditul cheltuielilor l-a făcut o firmă specializată în extracția de cărbune. Consultanța pentru proiect a fost inutilă, printre propuneri fiind chiar „redeschiderea controlată” a minelor.
Curtea de Conturi a verificat anul trecut execuția și a descoperit că 57 de milioane de lei nu pot fi justificate.
| DE CE E IMPORTANT: Raportul Curții de Conturi arată cum banii publici se pierd fără ca cineva să fie tras la răspundere. Între 2023 și 2025, Complexul Energetic Valea Jiului a primit ajutoare de stat de peste un miliard de lei. |
Totul a început în 2022, când guvernul condus de Nicolae Ciucă a emis o ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. România se angajase în fața Comisiei Europene să închidă mai multe mine.
În anul următor, guvernul Ciolacu a dat Complexului Energetic Valea Jiului bani ca să închidă patru mine de huilă.
Minele Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni din Valea Jiului, județul Hunedoara, urmau să fie închise cu jumătate de miliard de lei, bani de la bugetul statului. Însă banii au fost cheltuiți haotic, după cum a descoperit Curtea de Conturi.
De exemplu, 81 de angajați au primit bonusuri de pensionare, deși erau deja pensionați când s-au angajat la companie. În total 2,2 milioane de lei.
Alți angajați au luat același bonus, dar fără să demonstreze că s-ar fi pensionat.
Chiar și așa, Complexul Energetic Valea Jiului ne-a transmis că „adaosurile cu ocazia pensionării sunt acordate conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă”.
La rândul ei, conducerea a primit sporuri de 1,2 milioane de lei, în contextul în care compania de stat înregistra pierderi.
Printre cheltuielile verificate apare și una neobișnuită pentru o companie minieră: un sistem de gaming de 2.500 de lei. Conducerea susține că echipamentul Lenovo a fost cumpărat pentru supravegherea video din incinta minei Lupeni.
Peste 40 de milioane de lei au fost acceptate la plată fără niciun document care să arate că materialele cumpărate au fost folosite pentru lucrările din mine. Lipseau devizele de lucrări, adică singurele documente care ar fi putut dovedi că banii au mers pe ce trebuia.
În 2025, Ministerul Energiei a decis să recupereze 91 de milioane de lei, ajutor necuvenit plus dobândă. Anul acesta, ministerul s-a răzgândit și a decis că nu mai vrea să recupereze niciun ban.
„Da, raportul Curții de Conturi este final. Dar un raport al Curții de Conturi nu este o hotărâre judecătorească și nu stabilește un adevăr definitiv. (…) Această sumă este, în raport, un diferend de interpretare privind eligibilitatea unor cheltuieli, nu bani dispăruți”, ne-a transmis Sebastian Burduja, ministrul Energiei de la vremea respectivă.
| În iulie 2024, procurorii DIICOT au descins la sediul Complexului Energetic Valea Jiului. Vizat era directorul general Eusebiu Bebi Durbacă, alături de alți angajați. Ministerul Energiei a trimis Corpul de Control pentru a verifica felul în care s-au făcut angajările și pontajele. La finalul lui iulie, Durbacă a renunțat la mandatul de director general. |
Auditul fictiv
Ordonanța prin care s-au alocat banii prevedea și un mecanism de control: un audit independent care să verifice că fiecare leu a mers unde trebuia. Pe hârtie, suna bine. În practică, însă, situația a fost diferită.
Ministerul Energiei, condus atunci de Sebastian Burduja, a angajat pentru acest audit o firmă care are ca obiect principal de activitate extracția cărbunelui, nu auditul.
Achiziția directă a fost publicată pe 28 iunie 2024, la 10:12. Contractul a fost acordat Bellag Prot Consulting după 58 de minute. În oferta depusă, firma a anexat certificatul unui specialist în lucrări de închidere, expirat din 2021.
Chiar și așa, ministerul a acceptat oferta și a plătit peste 300 de mii de lei.
„Pentru un serviciu reglementat, cu cerințe predefinite de lege și cu un termen-limită legal, durata scurtă de la publicare nu este o anomalie, ci normalitatea unei proceduri în care cerințele sunt deja fixate prin actul normativ”, ne-a transmis Burduja.
⠀Dacă ești curios, citește mai multe despre Bellag Prot Consulting 🔎
A fost înființată la sfârșitul lui 2011, în camera unei case din satul Cătina, Prahova, unde are în continuare sediul.
Bellag a semnat, în 2016, un contract de aproape 1,5 milioane de lei pentru conservarea a 11 mine de cărbune. În același an, cifra de afaceri a crescut de la 200.000 de lei la peste trei milioane de lei.
Din 2021, este deținută în totalitate și administrată de Florin Baciu (62 de ani). Acum doi ani, când a câștigat contractul de audit, firma avea patru angajați.
Ce a livrat Bellag: un raport tehnic de 117 pagini cu date copiate din documentele trimise chiar de Complexul Valea Jiului, fără nicio verificare proprie. Și un raport financiar cu o singură concluzie: totul este în regulă, nu există cheltuieli neeligibile.
Problema e că angajații ministerului care verificaseră lunar deconturile companiei găsiseră deja probleme și respinseseră mai multe cheltuieli la plată. Bellag nu a găsit nimic.
Consultanță inutilă
Înainte ca banii să înceapă să curgă, ministerul trebuia să notifice în prealabil Comisia Europeană și să aștepte aprobare.
Exista o cale mai scurtă: dacă activitatea companiei era declarată serviciu de interes public, banii puteau fi acordați fără această aprobare. Ministerul a plătit o firmă de consultanță ca să găsească argumentele juridice pentru această calificare. Se numește Lotus Advisory Services SRL și nu a reușit. Unul dintre asociații ei este George Dumitru Dorobănțu, fost director general la Compania Națională Aeroporturi București.
Astfel că România a ajuns să parcurgă oricum procedura, iar Comisia Europeană a aprobat schema în noiembrie 2024. Adică un an mai târziu.
Ministerul a contestat concluziile auditorilor. Sebastian Burduja ne-a spus că a fost propusă o soluție care ar fi permis o finanțare mai flexibilă și chiar relansarea controlată a mineritului în Valea Jiului. Însă această variantă necesita aprobarea Consiliului Concurenței, care a emis un aviz nefavorabil. În lipsa acestuia, Ministerul Energiei a fost obligat să folosească mecanismul mai restrictiv al ajutorului de stat. Problemele de decontare semnalate acum de Curtea de Conturi sunt consecința acestor restricții, nu a unei risipe de fonduri, susține el.
Autoritățile
După misiunea de audit, fostul ministru al energiei Sebastian Burduja a cerut Curții de Conturi eliminarea tuturor constatărilor care vizau relația ministerului cu Complexul Valea Jiului. Nu s-a prezentat la ședința de conciliere la care fusese invitat, iar Curtea de Conturi a respins contestația.
În martie 2025, Burduja anunța că „suntem la fel de hotărâți să oprim risipa și să eficientizăm cheltuirea banului public” și se angaja să asigure buna funcționare a Complexului Energetic Valea Jiului.
„Problemele de eligibilitate pe care le invocați vin din rigiditatea cadrului european, din Decizia Consiliului 2010/787/UE, nu din cheltuieli făcute fără rost”, a adăugat fostul ministru.
Între 2023 și 2025, Complexul Energetic Valea Jiului a primit ajutoare de stat de peste un miliard de lei. Reprezentanții companiei de stat spun că ajutorul de stat a fost folosit atât pentru lucrările de închidere și punere în siguranță a minelor, cât și pentru cheltuielile curente ale companiei, inclusiv salarii, taxe, materiale și servicii externe. Banii rămași necheltuiți au fost restituiți statului.
În mai 2026, guvernul Bolojan a aprobat un nou ajutor de stat de 350 de milioane de lei pentru Complexul Valea Jiului.
| Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor. Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor: |
