În urmă cu zece ani, ANAF a semnat un contract de 9,5 milioane lei pentru modernizarea unui centru de date, dar lucrările nu s-au finalizat pentru că a lipsit autorizația de construire.
Echipamentele ne-au costat 3,7 milioane lei și zac nefolosite în subsoluri și curți de zece ani. Curtea de Conturi a descoperit risipa în 2022.
Ca să le pună în funcțiune, Ministerul Finanțelor investește acum alte zece milioane de euro din PNRR.
Jumătate din bani ajung… tot la cele două firme care nu au finalizat lucrările în 2015.
| DE CE E IMPORTANT: Ministerul de Finanțe și ANAF au cheltuit bani publici pe echipamente cumpărate în urmă cu zece ani, care nu au fost puse în funcțiune vreodată. Este un exemplu de risipă sistemică care ne afectează direct pe toți. |
Începutul
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a cumpărat în urmă cu zece ani echipamente, pentru modernizarea unui centru de date, pe care nu le-a instalat și nici utilizat vreodată. Valoarea acestora este de peste 3.7 milioane lei, conform unui raport al Curții de Conturi obținut de Public Record.
Auditorii au descoperit, în 2022, că o parte din aparate zăceau în subsolul, parterul și curtea Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF) de lângă Piața Unirii din București și la un punct de lucru din Brașov. Altele nu au fost niciodată livrate de firma Synotech Global Services Romania SRL din București, fiind în custodia ei.
Însă povestea e mult mai veche. A început pe 31 decembrie 2015, când ANAF a semnat un contract de modernizare a centrului de date cu Synotech. Din raportul Curții de Conturi reiese că a fost implicată și firma Tehnoinstal SRL.
Termenul de execuție al lucrărilor era de un an, iar valoarea totală a contractului a fost de 9.5 milioane lei.
Totul a rămas doar pe hârtie.
Firmele trebuiau să obțină autorizația de construire pentru modernizare, doar că aceasta a întârziat. Au solicitat prelungirea contractului, iar Synotech a început să livreze echipamente de răcire și a emis o factură.
Mai departe, ANAF nu a făcut plata, iar contractul a ajuns subiectul unei dispute în instanță la finalul lui 2016. Mai precis, compania Synotech a cerut judecătorilor de la Tribunalul București să oblige ANAF să-i plătească 4,4 milioane de lei.
Instituția a pierdut și la Curtea de Apel București, unde a depus recursul prea târziu, adică a ratat șansa de a contesta decizia judecătorilor de la tribunal.
Nu s-a terminat aici, pentru că după ce a câștigat procesul, Synotech a dat din nou în judecată ANAF pentru dobânzi de 830.000 lei la factura neîncasată. A câștigat din nou.
Între timp, lucrurile s-au precipitat, iar în 2019 investiția a fost preluată de Ministerul Finanțelor.
Trei ani mai târziu, auditorii Curții de Conturi au descoperit că exista doar un proiect tehnic și un generator pus în funcțiune, valoarea lor fiind de 900.000 lei.
Restul de echipamente, adică aparatele pentru răcirea centrului de date nu au fost verificate la momentul livrării și erau incomplete.
În 2022, cu titlu de recomandare, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Finanțelor să branșeze și să pună în funcțiune echipamentele.
Prezentul
Curtea de Conturi a mers din nou în control în 2025, într-o misiune de follow-up.
Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să inventarieze și să pună în funcțiune echipamentele. Însă, ce s-a întâmplat mai departe e demn de un scenariu absurd, finanțat din bani publici.
Spre finalul lui 2024, Ministerul a lansat o nouă licitație ca să pună în funcțiune echipamentele cumpărate în 2015. Asta scriu auditorii în raportul de follow-up.
Achiziția este în valoare de peste zece milioane de euro, iar banii provin din fonduri PNRR.
Cuprinde două loturi de aparate noi, serviciile de punere în funcțiune, mentenanță și garanție .
Și, în martie 2025, un lot a fost câștigat tot de Synotech Global Services, cu subcontractant Tehnoinstal. Adică exact cele două firme care n-au reușit să ducă proiectul inițial la final.
Ar trebui acum să livreze și să pună în funcțiune tablouri electrice, unități și sistem pentru climatizarea unui centru de date secundar din Brașov. Valoarea contractului este de aproape șase milioane de euro.
Celălalt lot a fost câștigat de Tema Energy SA, pentru aproape cinci milioane și jumătate de euro. Printre altele, ar trebui să pună în funcțiune și al doilea grup electrogen, adică al doilea generator, la principalul centru de date ANAF din București.
Marii câștigători
Synotech Global Services SRL a fost înregistrată în anii ‘90 sub numele de Dim Soft. Firma a fost trimisă în judecată, în 2017, alături de un fost administrator – Ionuț Claudiu Florică, în dosarul Microsoft. Investigația a implicat foști miniștri și companii înregistrate în jurisdicții offshore. Între timp, Florică a scăpat de acuzații.
Compania este deținută acum de Manuela Carolina Popescu și Walter Haralambie Hagigalinis Cor. În ultimii zece ani, a avut contracte cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații, Ministerul de Externe, ANAF, Ministerul de Externe sau Curtea de Conturi. A încasat peste 500 de milioane de lei, unele licitații câștigându-le în asociere cu alte companii.
Tema Energy SA a fost fondată în 2002 de grecul Theodoros Papadopoulos și de inginerul Titi Manole. Și ea e abonată la contracte cu statul român.
Printre instituțiile care au virat bani firmei se numără: Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, CFR, Metrorex, Administrația Prezidențială, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Protecție și Pază.
În 2023, jurnaliștii de la Profit.ro arătau că firma a fost amendată de Consiliul Concurenței cu peste două milioane de lei, fiind alături de alte companii acuzată că a participat cu oferte trucate la licitația organizată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru realizarea centrului de furnizare de servicii electronice. Compania a contestat în instanță decizia Consiliului Concurenței, iar dosarul se judecă încă.
Tehnoinstal este deținută de Eduard Socaci, Ilie Marinescu și Eugeniu Cezarin Deaconu și are sediul în București. Conform platformei Sicap.ai a semnat contracte cu Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București, Teatrul National „I. L. Caragiale” București, Ministerul Finanțelor, ANAF, Ministerul de Interne, etc.
Reacții
În 2019, când modernizarea centrului de date ANAF a fost preluată de Ministerul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici era ministru. Într-un dialog cu reporterul Public Record, Teodorovici a explicat că nu-și mai amintește exact proiectul pe care l-a preluat Ministerul în mandatul său. Și-a adus aminte, în schimb, că centrul de date “cădea” des din cauză că se supraîncălzea.
„Știu că erau niște blocaje la un moment dat. Cred că la un moment a fost și o săptămână, dacă nu mă înșel, de cădere a sistemului pentru că nu-și luaseră echipamentele pentru a asigura, în fine, răcirea sau ce aveau ei acolo, în fine, partea de back-up și așa mai departe. Cred că au fost câteva zile blocat sistemul întreg, a fost blocat”, a explicat Teodorovici. Fostul ministru a menționat că, totuși, nu reține nici perioada în care se petreceau blocajele.
În 2024, când ministerul a lansat noua licitație carea să pună în funcțiune echipamentele cumpărate în 2015, Marcel Boloș era ministru. Contactat de Public Record, acesta spune că e vorba, de fapt, de un proiect mai larg care cuprinde și prima modernizare majoră pentru clădirea centrului de date ANAF din București, construită în anii ‘70.
„Sumele alocate prin PNRR au permis conceperea mai largă de proiecte tehnice care să includă și echipamentele livrate către ANAF în 2016 pentru modernizarea centrelor de date din București și Brașov”, a explicat Boloș.
L-am întrebat de ce sunt necesari alți bani pentru a valorifica echipamentele ce au intrat deja în patrimoniul Ministerului Finanțelor. Ne-a transmis că durata tehnică de funcționare a echipamentelor ar fi depășită. Nu ne-a răspuns și ce se va întâmpla în acest caz cu echipamentele cumpărate în 2015.
Ceilalți miniștri ai Finanțelor din 2019 încoace, nu au răspuns solicitărilor Public Record.
Nici firmele Synotech și Tehnoinstal nu au răspuns întrebărilor noastre.
| Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor. Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor: |
Anca Mihai a lucrat până în 2024 ca arhitect, iar recent a trecut la jurnalism.