Justiție în chirie

Instanțele, parchetele, autoritățile subordonate Ministerului Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii plătesc anual peste 15 milioane de euro pentru chirii.

În unele cazuri, banii ajung la oameni cu probleme penale sau conectați politic. 

Registrul Comerțului cheltuie anual peste trei milioane de euro pentru sediile din țară. 

Peste două milioane de euro anual, este plătită de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru un singur sediu temporar.

Curtea de Apel București este pe locul trei în topul chiriilor, cheltuind peste un milion de euro pentru două secții ale Tribunalului București și arhivă. 

Ministrul Justiției nu pare că are vreun plan multianual de investiții care să degreveze bugetul național de risipă. 

DE CE E IMPORTANT: În timp ce guvernul invocă austeritatea și crește taxele, lipsa sediilor proprii pentru instanțe, parchete și alte structuri subordonate Ministerului Justiției umflă anual cheltuielile din bani publici.
Radu Marinescu, actualul ministru al Justiției, promite și el, ca și alții, un „cartier al justiției” la București, renovări de sedii și cam atât.

Anchetatorii

DNA, DIICOT și parchetele din România cheltuie anual peste 2.7 milioane de euro pe chirii. 

Sediul de pe Lipscani, unde funcționează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București costă 74.000 de euro pe lună. Firma care deține clădirea este Geres Real Estate și este administrată de o companie cu legături cu Ion Țiriac.

Direcția Națională Anticorupție din Constanța are sediul foarte aproape de plaja Neversea. Plătește lunar 9.000 de euro pentru clădire către Chirața Borună, un notar cunoscut din Constanța.

Borună a fost cercetată în mai multe dosare penale, soluționate cu netrimitere în judecată.

DNA a transmis că „are în vedere relocarea din imobilul închiriat, după finalizarea lucrărilor de construire a noului sediu, proiect realizat prin intermediul Companiei Naționale de Investiții”. Totodată, a adăugat că simpla existență a unui dosar penal „nu reprezintă, în sine, un criteriu legal de excludere de la participarea la licitație.”

Și proprietarul clădirii în care își desfășoară activitatea DIICOT Cluj are probleme penale. Sorin Dănăilă primește lunar, împreună cu soția, 7.000 de euro. 

Sediul DIICOT Cluj

Dănăilă este trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru că ar fi luat mită în perioada când era director al Filialei Teritoriale de Îmbunătățiri Funciare Galați în schimbul unor contracte publice. În 2020, Sorin Dănăilă a vrut să devină parlamentar din partea PNL.

O altă conexiune cu PNL găsim în Craiova.

Sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova este și el închiriat și costă puțin peste 7.000 de euro lunar. Banii ajung la firma Reysol, deținută în mare parte de Pavel Badea. În 2016 acesta a candidat din partea PNL pentru postul de primar al Craiovei, însă și-a dat demisia din fruntea filialei de partid după ce a pierdut.  

Puțin penal

Curtea de Apel Brașov are, din 2020, sediul într-o clădire de pe strada Poienelor. Acum plătește lunar peste 48.000 de euro unei firme ce a avut probleme cu legea. 

Ne întoarcem în timp. În 2010, administratorul Aldar Rezidential SRL înregistrează în contabilitatea firmei două facturi fictive. Evită astfel plata impozitului pe profit și deduce TVA. Adică dă o gaură la bugetul statului de aproape 60.000 de lei. 

ANAF descoperă schema în 2012 și sesizează procurorii. Tot atunci, firma plătește prejudiciul. 

Dosarul este închis, redeschis și apoi trimis în judecată. Tribunalul îl trimite însă înapoi la procurori. Cei din urmă contestă, fără succes decizia, în fața judecătorilor de la Curtea de Apel Brașov.

La câteva luni distanță, în 2020, firma închiriază sediul chiar Curții de Apel Brașov. 

Aldar Rezidential SRLa fost înregistrată în 2008, oferind servicii de cazare. Asociații sunt Nicolae Chira și Lucreția Căldăraru-Barbu. Chira este asociat într-o altă companie cu avocatul Dan Henegar, soțul unei consiliere locale PSD din Brașov.  Din mai 2019 până azi, Aldar a câștigat 170.000 de lei din serviciile de cazare și masă, majoritatea cumpărate de două centre culturale din Brașov.

Curtea de Apel Brașov ne-a transmis că firma nu a fost condamnată penal, ci a avut doar răspundere civilă. Comisia care a ales firma pentru închiriere știa de dosarul penal, dar a ținut cont că acesta fusese închis pentru că ANAF a retras plângerea după ce firma a plătit integral prejudiciul. 

Presa locală anunța în 2020 că cea mai importantă instanță din zonă se mută în chirie pentru că Palatul de Justiție din Brașov, construit la începutul secolului XIX, se afla într-o stare avansată de degradare. Acum funcționează acolo prefectura și consiliul județean. 

Contractul dintre Curtea de Apel Brașov și Aldar se termină în 2030. De când a fost semnat, compania a încasat peste 2.4 milioane de euro. Dacă nu se modifică, ar urma să mai primească încă pe atât până la expirarea contractului. 

Arhiva

Curtea de Apel Brașov ne-a transmis prin email că ar urma să fie construit un sediu nou care să găzduiască și tribunalul din oraș, proiectul fiind cuprins într-un program național derulat de Compania Naţională de Investiţii (CNI).

Se chinuie însă din 2015, când au fost făcuți primii pași. Noul palat de justiție din Brașov nu are nici măcar finanțare aprobată pentru construire la acest moment. 

Arhiva Tribunalului Brașov se află într-o altă clădire închiriată încă din 2017. Cei peste 10.000 de euro ajung lunar în conturile Universității Spiru Haret. 

Până la finalul contractului, în 2027, Spiru Haret ar încasa un total de 1.27 milioane de euro pentru clădirea în care Tribunalului Brașov ține depozitată arhiva.
Universitatea Spiru Haret a fost înființată la începutul anilor ‘90 și este privată. Numele ei a apărut în numeroase scandaluri cu diplome false. Anul trecut, jurnaliștii de la Mediafax anunțau că un profesor de la această universitate a fost trimis în judecată pentru că lua mită de la studenți.  
În 2019, Europa Liberă anunța că procurorii DIICOT au cerut reținerea mai multor angajați ai universității, pentru fraudarea examenelor de licență și master, după ce au făcut percheziții în mai multe județe.
Acum doi ani, fostul prorector al universității a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut faptele, arată Hotnews. Decizia a rămas definitivă. Foștii studenți au explicat judecătorilor cum pe timpul facultății dădeau profesorilor pentru promovarea examenelor, pe lângă bani, porci, miei, litri de țuică sau vin și ceapă. 

Ajungem în județul Bihor. Aici, arhiva Tribunalului și Judecătoriei Oradea au sediul într-o clădire deținută de Ghenau Trade SRL, care primește 10.500 de euro lunar. Firma îi aparține lui Traian Bodea, care este și director general adjunct la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.  

Clădirea unde este depozitată arhiva Tribunalului Bihor. FOTO: Paul Lelea/ eBihoreanul.ro

Bodea a candidat în 2020 la Consiliu Județean Bihor din partea Pro România și a fost vicepreședinte la același consiliu.

Instanța ne-a comunicat că a dat anunț că este în căutarea unui spațiu de închiriat de două ori, o dată în toamna lui 2018 și încă o dată în 2019, iar singură ofertă pe care a primit-o a fost cea de la Ghenau Trade. Spre finalul contractului de cinci ani, „Tribunalul Bihor s-a adresat Primăriei Oradea, Consiliului Local Oradea și Consiliului Judeţean Bihor, în vederea alocării cu titlu gratuit a unui spațiu adecvat, însă fără succes”. 

Astfel, în ianuarie 2025, Tribunalul Bihor a publicat un nou anunţ de participare în presa locală și, din nou, singura ofertă a fost cea de la firma lui Bodea.

Pentru Registrul Comerțului

Ministerul de Justiție are în subordine Registrul Comerțului, Direcția Națională de Probațiune, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Institutul Național de Expertize Criminalistice. 

Cea mai mare sumă este cheltuită de Registrul Comerțului pentru sediile din București și pentru oficiile județene. Un total de 3.3 milioane de euro pe an. 

Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București plătește cea mai mare sumă pentru clădirea de pe Intrarea Sectorului nr. 1. Estown Imobiliare SRL încasează lunar 92.000 de euro, iar contractul a fost semnat în urmă cu zece ani.

Estown Imobiliare SRL a fost înființată în 2014 și în prezent, este deținută printr-o altă companie, de un offshore din Cipru și de un cetățean israelian. Datele financiare ale firmei scot la iveală că veniturile ei sunt aproape similare cu banii încasați de la Registrul Comerțului. 

Registrul Comerțului din Mureș plătește peste 5.000 de euro lunar pentru sediul închiriat de la Mircea Nicolae Musgociu. Acesta a fost condamnat în 2021 la doi ani de închisoare cu suspendare după ce a mituit primarul orașului Târgu Mureș. Instituția spune că nu știe despre condamnare. 

Musgociu ne-a transmis că problema penală nu are legătură cu contractul de închiriere și speța lui se judecă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a verifica dacă drepturile procesuale au fost respectate.

Registrul Comerțului din Iași are sediul închiriat de la RLC Trident SRL, pentru care plătește aproape 8.300 de euro pe lună. Unul din asociați este Constantin Adăscăliței, fost deputat PSD. Instituția ne-a transmis că a fost desemnată o comisie de negociere care a identificat și stabilit condițiile închirierii acestui spațiu. 

În 2015, Adăscăliței a intrat în atenția procurorilor DNA. A fost acuzat că, în calitate de parlamentar, ar fi continuat să facă afaceri și să folosească informații obținute prin funcția sa în interes personal. Într-un final a fost achitat de judecătorii de la Înalta Curte.

Registrul Comerțului din Constanța are, din 2017, sediul într-o clădire de pe Bulevardul Tomis. Aproape 12.000 de euro ajung lunar la Kardinal Asset Management. Consilierul juridic al firmei ne-a spus că închirierea a avut loc printr-o procedură de licitație și că suma lunară pe care o plătește instituția este la prețul pieței, „mai mult decât onorabilă”. 

Kardinal Asset Management este deținută printr-o altă firmă,de soții Anca Raluca și Daniel Perifan.

Numele lui Daniel Perifan apare într-un dosar de evaziune fiscală, iar fratele acestuia a stat la pușcărie după ce a mituit un polițist. Mihai Perifan, a fost șef de la Protecţia Consumatorilor Constanţa.

Tatăl Ralucăi Perifan este Costică Zelca.

Zelca a fost trimis în judecată alături de Nicușor Constantinescu, după ce a vândut 25 apartamente Consiliului Județean Constanța și a încasat peste 5 milioane de lei. În 2019, Zelca a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare, iar fostul președinte al consiliului județean a primit zece ani de închisoare. 

Un reprezentant al Kardinal Asset Management ne-a transmis că nu înțelege legătura dintre contractul de închiriere și problemele penale. Nu a dorit să comenteze.

Până la sfârșitului lui 2029, când expiră contractul de închiriere, Kardinal Asset Management ar primi aproape 1.8 milioane de euro pentru sediul din Constanța.

Ce zice ministrul 

L-am întrebat pe Radu Marinescu, ministrul Justiției, dacă are un plan de reducere a cheltuielilor cu chiriile și cum comentează faptul că o parte din bani ajung la persoane sau firme cu probleme penale. 

Printr-un răspuns care seamănă mai degrabă cu un document oficial, ministrul ne-a spus că încearcă să reducă aceste costuri prin investiții în sedii proprii – aflate în diverse stadii de execuție sau proiectare – finanțate din bugetul de stat, prin Compania Națională de Investiții și din împrumuturi de la Banca Mondială. 

A precizat că Ministerul Justiției nu are date despre chiriile plătite de parchete și că fiecare instituție în parte este responsabilă de închirierea spațiilor.

Radu Marinescu nu a făcut niciun comentariu legat de faptul că milioane de euro din banii statului ajung la persoane sau firme cu probleme penale.

L-am întrebat dacă există un plan multianual de investiții. Nu am primit niciun răspuns.

Planul strategic al Ministerului Justiției pentru 2026-2029 arată că sunt în plan modernizări de clădiri și construcția „Cartierului pentru Justiție” din București (promis și de alți miniștri), dar cam atât.

Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor.

Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:

Anca Mihai a lucrat până în 2024 ca arhitect, iar recent a trecut la jurnalism.