O rețea de site-uri și firme promovează pe Facebook un aparat „minune” care ar reduce factura la curent. Prețul? Aproximativ 60 de lei.
Am găsit același produs pe Alibaba la doar 4,3 lei
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a confirmat pentru Public Record că e vorba de „promisiuni false făcute clienților”.
Am documentat cine se află în spatele rețelei.
Până la publicarea acestui material, o serie site-uri au încetat să mai vândă aparatul și deținătorii au șters tot conținutul, altele încă îl comercializează.
| DE CE E IMPORTANT: Facturile la curent și taxele au crescut. Părinții și bunicii noștri sunt mai vulnerabili la reclamele pentru produse „minune” care ar ajuta la economisit bani. |
„Un singur dispozitiv poate face diferența pe factura ta lunară”.
Poate ți-a apărut și ție reclama în timp ce scrollai pe Facebook. Nouă ne-a apărut.
„Acest dispozitiv folosește tehnologie avansată pentru a elimina fluctuațiile de curent care îți dau peste cap contorul”, spune un bărbat.
Mesajul e simplu: curentul care trece prin electrocasnicele tale e instabil, aparatele tale suferă, iar tu plătești pentru asta. Dar există o soluție. Un singur dispozitiv. Doar îl bagi în priză.
Dai click și ajungi pe site-ul jupi.ro.
Produsul promite că-ți reduce factura la curent.

Apeși „Cumpără acum” și apare un formular de comandă. Pe lângă aparatul de salvat energie electrică, tot la ofertă, mai poți cumpăra o brățară magnetică „bioactivă” cu 34,99 lei și niște filtre „anti-toxine” pentru țigări. Plata se poate face doar la livrare. Nu poți achita cu cardul.
La final, ești avertizat: „Dacă nu ridici coletul, intri pe lista noastră neagră și nu vei mai putea plasa alte comenzi.”
Două zile mai târziu apare curierul la ușă. Deschizi cutia și găsești o cutiuță de plastic, aproape cât un încărcător de telefon. O bagi în priză și se aprinde un LED verde. Atât.
Are ștecher european și o etichetă pe care scrie „Electricity Saving Box”.
În realitate, tot ce face este să-ți aducă costuri în plus la factură, pentru că trebuie să îl lași în priză.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) spune că e vorba de promisiuni false făcute clienților și că „nu există dispozitive „minune” care să reducă consumul de energie electrică într-o gospodărie”.
Producătorul
Singurul indiciu despre originea dispozitivului e o etichetă lipită strâmb pe spatele cutiei: Shenzhen Yishun Technology Co. Ltd din China. O simplă căutare pe google arată că firma vinde bluze, poșete sau jucării.
Deși în România aparatul e vândut de diverse site-uri cu prețuri care pornesc de la 60 de lei, pe platforma alibaba.com produse similare se vând în medie cu 4,3 lei (un dolar). Variază în funcție de vânzător și prețul scade cu cât comanzi mai mult, ajungând chiar la 2,6 lei.

Fabrica de încredere
Ca să vândă un astfel de aparat, comercianții au nevoie de un singur lucru: încrederea cumpărătorului.
Am identificat mai multe site-uri obscure care-l vând în România și am documentat cum și-au construit imaginea în online, pentru a convinge potențialii clienți.
Pasul 1. Clienții inventați
În unele cazuri, site-urile aveau conținut identic, cu recenzii de la aceiași presupuși clienți mulțumiți (c-market.ro și magazin-ofertino.ro) și nu erau conectate la Google Reviews sau Trustpilot.
Pe jupi.ro, cumpărătorii spuneau că „factura a scăzut” sau că „aparatele sunt protejate”, însă niciunul nu putea fi verificat dacă există cu adevărat.
Între timp, după ce am trimis întrebări, cele trei site-uri au fost golite de conținut.
În alte cazuri, imaginile cumpărătorilor care au lăsat recenzii sunt preluate de pe pravatar.cc, un generator de poze tip profil. De exemplu, codul sursă al laronashop.ro, arată că fotografiile preluate erau lipite de nume românești inventate și apoi postate pe pagina cu aparatul minune.
Înainte să fie șters tot conținutul de pe site-ul jupi.ro apărea o precizare: „Personajele din unele imagini sunt generate cu ajutorul inteligenței artificiale și nu trebuie asociate cu persoane reale”. Disclaimerul era scris cu font foarte mic, la finalul paginii.
Pasul 2. Numărul recenziilor
Rubicum.com și superzebra.ro, site-uri încă active, identice literă cu literă și care încă vând aparatul, afișează 2.746 de recenzii. Vitalys.ro pretindea că „93% au raportat că consumul de energie electrică a fost redus în mai puțin de o lună” și că „96% au declarat că aparatele lor funcționează mai bine”.
Pasul 3. Urgența fabricată
Pe jupi.ro, un cronometru număra invers de la 15 minute și menționa „Doar 8 produse rămase!”.
Pe laronashop.ro exista o secțiune cu ultimele comenzi plasate care afișa notificări de tipul: „Roxana din Ploiești a comandat 3 bucăți acum 6 min”. Codul sursă al paginii dezvăluia însă un JavaScript care genera aleatoriu „comenzi” din liste predefinite de nume și orașe.
Trendyol și Emag
Dispozitivul nu se vinde doar pe site-uri obscure. El a apărut chiar și pe eMAG.
Pe Trendyol, este vândut de Onlinecom Storetail Offers, care listează un produs identic redus la 2.250 lei. Stocul e însă epuizat.
Reprezentanții Emag ne-au comunicat că „toate produsele semnalate au fost blocate până la finalizarea verificărilor”, că au început să verifice ofertele indicate de noi și că au notificat partenerii care au listate oferte similare, solicitând documentele necesare pentru a evalua conformitatea acestora.
Cine e în spate
Am pornit de la site-uri, am identificat firmele, numerele de telefon și profilurile publice ale celor care au înregistrat domeniile.
RJECOM Stores SRL, îl are ca unic asociat de Ionuț-Rareș Josanu, un tânăr de 25 de ani din Iași.
Compania lui deține trei site-uri: foxi-shop.ro, seralo.ro, clickcumperi.ro. În 2024, a declarat o cifră de afaceri de 1.27 milioane de lei.

Pe Linkedin, Rareș Josanu se laudă cu un business de e-commerce care a făcut peste 60.000 de euro într-o singură lună.
În urmă cu nouă luni, Josanu apărea într-un vlog despre mașini postat pe youtube. Spunea atunci, la volanul unui BMW M4 Cabrio, că se ocupă cu software și și-a dezvoltat și o afacere de e-commerce. Participase la competiții de robotică, încă din gimnaziu.
La final, interlocutorul lui spune: „La câte persoane văd pe online, care promovează cum fac bani din mangleli și cursuri, mor de nervi când văd chestiile astea. Măcar urmăriți o persoană care face ceva pe bune.”
„Totul e public, cine are mai multe cunoștințe și știe să mă caute poate să găsească” răspunde Josanu.
Între timp, dispozitivul minune mai apare pe un singur site deținut de firma lui.
TWB Deals SRL, a lui Daniel Topan- inspector auto de profesie, operează magazin-ofertino.ro și laronashop.ro. Firma e din august 2025 și nu a depus încă situații financiare. Numărul de telefon cu care a fost înregistrat domeniul îi aparține lui Bogdan Topan.
Jupi.ro și vitalys.ro par două magazine separate, dar un detaliu le leagă: numărul de telefon. Radu Sabrin Yusuf, proprietarul Jupi, are mai multe firme în România și este director într-o companie de consultanță înregistrată în Marea Britanie.
Responsabilii
Am întrebat mai multe instituții ale statului cine verifică dacă aceste dispozitive fac ce promit, cine poate sancționa vânzătorii sau cine poate închide site-urile. Răspunsurile au venit, însă e încă neclar cine ne protejează de astfel de scam-uri.
RoTLD, registrul care administrează domeniile .ro, ne-a informat că nu deține informații și nu are competențe cu privire la conținutul site-urilor create pe domeniile pe care le gestionează. Poate suspenda un domeniu, dar doar la dispoziția autorităților competente. Altfel spus, nu ia inițiativa, ci așteaptă să i se spună.
Poliția Română spune că promovarea online a unor produse ce promit economii nerealiste „poate intra în sfera practicilor comerciale înșelătoare”, dar că verificarea acestor practici intră în atribuțiile Autorității pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Cât despre închiderea site-urilor, Poliția nu închide și nu blochează direct, dar poate emite ordine de înlăturare a conținutului ilegal, în cadrul urmăririi penale, sub supravegherea procurorului. Adică trebuie mai întâi să existe un dosar penal.
ANPC-ul susține că sunt mai multe autorități responsabile, printre care și poliția. Ne-a confirmat că a făcut controale. A primit o singură reclamație și a dat un avertisment și o amendă de 1.500 de lei.
ANRE nu certifică și nu reglementează comercializarea acestor dispozitive. Reprezentanții instituției ne-au trimis, la rândul lor, tot la Poliție.
Între timp, reclamele continuă să ruleze pe Facebook. Produsul continuă să se vândă pe eMAG. Site-urile continuă să apară, unul după altul, cu aceleași recenzii, aceleași cronometre, aceleași promisiuni. Și undeva, cineva scrollează prin feed, vede un reel convingător cu un bărbat care vorbește calm, și dă click.
| Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor. Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor: |
