Pe 14 septembrie, un incendiu a izbucnit pe platforma industrială Carfil din Brașov, chiar lângă fabrica de muniție a ROMARM. Recent, DIICOT și SRI au comunicat că focul a fost pornit de o rețea de sabotaj coordonată din Rusia, iar suspecți sunt doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean.
Cei trei vizau și alte locații din Uniunea Europeană. Doi au fost prinși în Germania, în timp ce pregăteau și acolo alte atacuri.
Cazul face parte dintr-o serie de sabotaje puse la cale de Rusia în Europa. SRI susține că au mai fost și alte tentative în România, la baze militare internaționale sau unde sunt instruiți soldați ucraineni.
Riscul din fabricile ROMARM
Am arătat, la Public Record, cât de prost sunt păzite fabricile ROMARM. De exemplu, la fabrica de armament Tohan din Zărnești există o clădire cu geamuri sparte și uși legate cu sârmă. Zona e plină de explozibil, așa că oricând poate izbucni un incendiu.
În alte fabrici, problemele sunt legate de competența oamenilor din conducere. La Carfil, unde a avut loc incendiul din septembrie, un director condamnat pentru abuz în serviciu a revenit pe o funcție de conducere, după ce interdicția de a ocupa o funcție publică i-a expirat.
Explozii repetate la fabrici de armament din Bulgaria
Cu câteva zile înainte de incendiul din Brașov, un depozit de muniție a luat foc în Bulgaria, lângă satul Gorni Varpishta. Pentru că în zonă există 11 depozite, focul s-a extins.
Era al doilea incendiu în aproximativ o lună. Pe 10 august, explozii au avut loc într-un alt depozit al producătorului de armament EMCO, lângă Belitsa.
Reprezentanții companiei spun că incendiile se înscriu într-o serie de sabotaje împotriva industriei bulgare de apărare.
Compania produce muniție folosită de Ucraina și îi aparține lui Emilian Gebrev, care a supraviețuit unei tentative de otrăvire în 2015. Procurorii bulgari au pus sub acuzare trei ruși. Alți șase ruși au fost acuzați de terorism, după explozii care au avut loc la depozite de armament între 2011 și 2020.
Alte atacuri
Doar în august și septembrie, au existat cel puțin alte trei cazuri similare în țări europene și o campanie de recrutare recunoscută de contraspionajul danez.
În Estonia, la mijlocul lui august, o clădire a Milrem Robotics, producător de armament din Tallinn, a fost incendiată. Premierul Estoniei a declarat „cu certitudine” că este un sabotaj al serviciilor de informații ruse.
În Polonia, pe 31 august, un incendiu a distrus depozitele fabricii WB Electronics, care produce drone pentru armatele Poloniei și Ucrainei. Procurorii spun că focul a fost pus intenționat, cu o încărcătură cu materiale inflamabile. Paguba a fost de cel puțin 3,46 milioane de euro. Premierul Poloniei spunea că e suspectată implicarea Rusiei în cazul de la fabrica de drone.
În Germania, luna trecută, au fost aruncate „dispozitive incendiare” lângă birourile unei companii de apărare din Munchen. Autoritățile suspectează implicarea Rusiei.
Oameni recrutați prin rețele sociale
Publicația Vot Tak din Polonia a dezvăluit că un recrutor cu legături cu Rusia oferea până la 30.000 de dolari pe Telegram pentru incendierea unei fabrici de drone din Polonia.
Este chiar mecanismul descris de SRI, în urma incidentului de la Brașov:
„… li se oferă inițial bani pentru activități punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate (…) Rețelele exploatează în special vulnerabilități financiare, dependențe sau antecedente infracționale”, arată un comunicat de presă al serviciului de informații.
Și contraspionajul din Danemarca (PET) a avertizat în septembrie că Rusia recrutează danezi prin rețele sociale și platforme de jocuri online, ca să fotografieze firme și infrastructură pentru sabotaje viitoare. Țintele sunt în principal companii din domeniul apărării care au legături cu ajutorul militar pentru Ucraina.
„Scopul principal este de a opri livrările specifice pentru nevoile de apărare ale Ucrainei”, a spus Emil Gresholm, șeful contraspionajului danez.
Într-o analiză anterioară, Public Record a vorbit cu profesorul de diplomație digitală de la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola, despre amenințările hibride care vin din partea Rusiei spre Europa.
Războiul hibrid combină sabotajul, incursiunile dronelor, atacurile cibernetice, oameni recrutați pentru operațiuni punctuale, dezinformarea și ingerința politică, fără a porni un conflict deschis. După invazia din februarie 2022, ținta principală a Rusiei a devenit sprijinul pentru Ucraina.
„Este nevoia Rusiei de a obține rezultate pe termen scurt, care să-i permită avantaje militare în Ucraina. Iar acest lucru se poate întâmpla numai prin sistarea sprijinului european pentru Ucraina”, a declarat Bjola pentru Public Record.
A studiat jurnalismul la Cluj și a scris pentru revista IQool și Monitorul de Cluj. Acum publică la Factual.ro și este pasionată de jurnalismul de date. Îi place să urmărească modul în care sunt gestionați banii publici.
Dacă ai ajuns până aici, ești unul dintre oamenii care știu că e important să înțelegem ce se întâmplă în jurul nostru și ce putem face. Cu implicarea ta directă, noi, jurnaliștii Public Record, putem să analizăm, să verificăm și să punem în context ceea ce contează pentru tine și pentru societatea în care trăim. Donează pentru jurnalism de investigație făcut cu responsabilitate.