O breșă de securitate în sistemul de supraveghere al Poliției Locale Pantelimon a făcut ca imaginile filmate să fie accesibile fără parolă pentru oricine are acces la internet.
Problema nu este una izolată. Printre altele, am găsit, la liber, imagini de pe o cameră instalată într-o creșă din Oradea și una instalată vizavi de o grădiniță dintr-o localitate din Maramureș.
Sancțiunile blânde și prețul mic al camerelor de supraveghere sunt printe cauzele acestei vulnerabilități, spune un expert.
Camerele de supraveghere, instalate în spații publice sau private, ar trebui să ne protejeze. Când nu sunt securizate corespunzător, efectul lor poate să fie unul invers.
Poliția locală
Shodan este un motor de căutare pentru dispozitive conectate direct la internet, de la calculatoare și camere video până la sisteme industriale. Scanează continuu adresele IP de pe internet și verifică ce aparate răspund. Pentru fiecare, notează ce servicii rulează, cine deține adresa și o localizare estimată.
Dacă găsește o cameră de supraveghere care transmite imagini la liber și fără parolă, indexează o captură.
Așa am identificat mai multe imagini statice de pe camere de supraveghere ale poliției locale din Pantelimon. Capturile au fost indexate de Shodan în septembrie și octombrie 2026 și sunt din mai multe zone ale orașului.
Am întrebat Primăria Pantelimon, căreia îi este subordonată poliția locală, dacă știe că imaginile camerelor pot fi văzute de pe internet. Instituția spune că a suspendat accesul extern la sistem, a resetat parolele, a actualizat software-ul și a închis porturile expuse.
Reprezentanții instituției susțin că nu au fost compromise date personale: „Nu orice incident de securitate reprezintă și o încălcare a securității datelor personale (…). O tentativă de phishing blocată înainte ca atacatorul să obțină acces la informații personale nu constituie, în sine, o astfel de încălcare”.
Aceeași formulare apare într-un articol publicat de Avocat.ro. Phishing-ul este o fraudă comisă online. Victimele sunt păcălite să-și divulge, de exemplu, numărul cardului bancar sau parole. Nu a încercat nimeni să păcălească angajații instituției.
Creșa
La Oradea, Shodan a indexat imagini pe care apare inscripția „Creșa nr. 2”. În captura din dimineața de 10 august 2026 se văd copii așezați în cerc, pe scăunele.
„Simpla identificare pe platforma Shodan a unei imagini asociate unei anumite unități de învățământ nu constituie, prin ea însăși, dovada provenienței acesteia, a existenței unui acces neautorizat sau a unei încălcări a securității datelor cu caracter personal”, ne-a transmis șefa direcției care se ocupă de creșele publice din Oradea. Ar urma să facă verificări.
La Fărcașa, în județul Maramureș, camera din fața grădiniței transmite imagini live, fără parolă. Imaginile în timp real apar pe mai multe site-uri la liber. Nu am primit niciun răspuns de la conducerea grădiniței.
Într-un alt caz, într-o captură de pe o cameră de supraveghere apare un coridor decorat cu desene, dar nu am putut stabili locația exactă. Shodan face o estimare geografică bazată pe adresa IP, nu o confirmare a amplasării camerei.
Am mai identificat imagini din interiorul unor clădiri în care apar și oameni. Două camere, pe care platforma le asociază cu Buzău și Pitești, filmează persoane în halate albe, în spații similare unor laboratoare, farmacii sau cabinete medicale.
Nu am putut stabili locațiile exacte ale camerelor de supraveghere, dar cazurile arată că pe internet ajung și imagini cu oameni la locul de muncă.
În alte cazuri, apar imagini din curțile unor case, dintr-un depozit, dintr-un magazin, dintr-o florărie sau dintr-un salon de cosmetică.
Legea
Legea învățământului preuniversitar prevede că școlile ar trebui să folosească doar camere de supraveghere „cu circuit închis”, care nu pot fi accesate sau configurate de oricine. Înregistrările ar trebui să fie securizate și confidențiale. Regulile se aplică și creșelor și grădinițelor, care fac parte din învățământul preuniversitar.
Imaginile de pe camere ar trebui să fie folosite doar pentru cercetarea cazurilor de violență, protecția bunurilor sau când le cer anchetatorii, arată o procedură a Ministerului Educației. Nu ar trebui să ajungă pe internet.
Și Poliția Locală trebuie să protejeze imaginile video, conform Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal(GDPR) și legii de punere în aplicare. Altfel spus, o cameră care filmează ce se întâmplă pe o stradă nu face imaginile publice.
Cine verifică
Respectarea regulilor ar trebui să fie verificată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Instituția poate investiga posibile încălcări, poate cere instituțiilor să remedieze problemele și poate aplica sancțiuni.
Autoritatea a arătat într-un raport de activitate că imagini din camerele stradale ale unei poliții locale ajunseseră la persoane neautorizate. Cineva filmase monitoarele instituției.
Anul trecut, Liceul „Vasile Conta” din Târgu Neamț a primit două avertismente de la ANSPDCP. Școala avea camere inclusiv în toalete, iar directorul putea urmări imaginile, cu tot cu sunet, și de pe telefonul personal.
Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), spune că instituțiile publice ar trebui să ia măsuri pentru protecția datelor, dar nu se întâmplă asta pentru că sancțiunile sunt blânde.
„Pentru instituțiile publice este un risc aproape zero pe partea de protecție a datelor personale, pentru că, orice s-ar întâmpla, prima sancțiune este doar un avertisment din partea autorității”, explică el.
Manolea spune că problema începe chiar de la achiziție. „Ceea ce se întâmplă la noi în majoritatea cazurilor este că e foarte ieftin să cumperi astfel de camere. Ele par a fi un sistem care îți rezolvă toate problemele de securitate”, spune el.
Instituțiile publice ajung astfel la o securitate de fațadă: „Practic, să-ți ia ochii cu ceva care pare că îți crește securitatea, când de fapt nu o face.”
Nu doar în România
Publicația americană de tehnologie Ars Technica arăta, încă din 2016, că imagini de pe camere de supraveghere nesecurizate pot fi găsite prin Shodan în toată lumea. Jurnaliștii au găsit la acel moment imagini cu un copil care dormea într-un pătuț în Canada, o bucătărie din Spania și elevi dintr-o clasă din China.
John Matherly, fondatorul Shodan, a explicat public că platforma nu se autentifică pe dispozitivele de la care colectează imaginile. Așadar, dacă platforma a putut obține o captură fără parolă, oricine ar putea accesa imaginile.
În iunie 2025, compania de securitate cibernetică Bitsight a identificat peste 40.000 de camere de rețea cu transmisiuni live din întreaga lume. Imagini din birouri, fabrici, spații medicale și locuințe erau accesibile oricui.
Comisia Federală a Comerțului (FTC) din SUA se ocupă și de protecția consumatorilor. În 2013 arăta că un producător de camere de supraveghere nu a securizat echipamentele comercializate. Un hacker a făcut publică vulnerabilitatea, iar transmisiuni live făcute de aproximativ 700 de camere de supraveghere au fost postate online. În imagini erau copii și persoane filmate în propriile locuințe.
Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor.
Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:
Are 22 de ani, a studiat jurnalism la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și început un program de masterat la București. Este redactor Factual.ro și a mai scris pentru Revista POV21.
Este jurnalistă de investigație cu peste șapte ani de experiență, timp în care a scris despre corupție, achiziții publice și dezinformare. A câștigat Superscrierea Anului cu seria de investigații „Azilele Groazei” care a dus la demisia a doi miniștri, Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism și Best Newcomer Award de la Free Press Unlimited.