În timpul guvernelor conduse de Viktor Orbán, statul maghiar a pompat peste o sută de milioane de euro din bani publici într-o companie de stat care testase cândva metale prețioase și rămăsese ani la rând fără activitate.
Sub controlul Ministerului de Externe de la Budapesta și apoi al unei fundații înființate de stat, banii au trecut granițele. Cu ei au fost cumpărate clădiri istorice în Croația, Serbia și România.
Am reconstituit, împreună cu Bianca Felseghi de la PressOne, acest drum din sute de pagini de documente oficiale din România și Ungaria.
Cea mai mare parte a banilor a ajuns în România. Uneori statul maghiar a plătit mai mult decât ar fi fost nevoie. Într-un caz, prețul unei clădiri a crescut cu jumătate de milion de euro în 11 zile.
Una dintre tranzacții a trecut printr-o firmă canadiană deținută de un om de afaceri care se asociază cu o agenție de comerț exterior a guvernului maghiar și care apare în fotografii cu Viktor Orbán și Kelemen Hunor.
Un alt intermediar a fost firma unui tânăr din Cluj. Aceasta cumpăra clădiri istorice și le revindea rapid firmelor statului maghiar. În trei ani, proprietarul ei și-a plătit dividende de circa 2,5 milioane de euro.
De la metale prețioase la Ministerul de Externe
Manevi Zrt a fost înființată în 1997 de statul maghiar și testa metale prețioase. Inițial funcționa sub alt nume. În 2011, după ce activitatea de testare a fost preluată de o instituție a statului, a rămas practic fără activitate, conform rapoartelor financiare. A fost deținută pentru o vreme de o altă entitate care administrează bunurile statului maghiar.
Mai târziu, compania s-a dezmorțit. Din 2016, statul maghiar a început să toarne în ea, gradual, bani publici.
Expansiunea în Europa a început abia în 2017, cu un an înainte ca firma de stat să ajungă la Ministerul de Externe. Ulterior a fost transferată către KEOMA, o fundație creată tot de statul maghiar care se ocupa de conservarea, protejarea și reabilitarea clădirilor cu valoare istorică din Europa Centrală.
În jur de 119 milioane de euro ( 42 de miliarde de forinți) au intrat în Manevi Zrt direct de la statul maghiar și din fundație sub formă de majorări de capital și împrumuturi.
Firma din Ungaria a intrat treptat pe piețele imobiliare din Croația, Serbia și România, având în trecut și o entitate afiliată și în Slovacia.
Potrivit datelor din monitorul oficial, a dosarelor de la Registrul Comerțului și rapoartelor financiare, banii au plecat de la statul maghiar la Manevi Zrt, iar de acolo treceau granița fie pentru cumpărarea directă a unor clădiri, fie ca aport de capital sau împrumuturi în companii locale noi.
Primul pas. Hotelul șantier din Satu Mare
Expansiunea în România a început în decembrie 2017. Manevi Zrt a devenit singurul acționar al Dacia SA din Satu Mare, firma care deține Hotelul Dacia, cunoscut inițial sub numele de Pannónia.
Clădirea, monument istoric, a fost naționalizată în 1950 și a rămas în proprietatea statului român până în 1995, când Dacia SA a fost privatizată prin MEBO, adică vânzarea acțiunilor către asociația salariaților.
În 2009, pachetul majoritar a ajuns la omul de afaceri Vasile Țânțaș din Negrești-Oaș, și ulterior la oameni din anturajul lui.
Tranzacția din 2017 a lăsat urme în bilanțul firmei maghiare. Participația în Dacia era evaluată la circa patru milioane de euro.
După preluare, Manevi Zrt a mai pompat în Dacia circa 17,6milioane de euro, prin nouă majorări de capital între 2020 și 2025.
Cu toate acestea, în luna trecută, jurnaliștii de la publicația sătmăreană PresaSM arătau că lucrările nu sunt încă finalizate.
Filiala din România
Manevi Pro Transilvania SRL a fost înregistrată în aprilie 2021, cu sediul în fostul hotel Dacia din Satu Mare. Ulterior a fost mutată în Gheorgheni, județul Harghita. Este deținută de firma- mamă din Budapesta.
Documentele de la Registrul Comerțului arată că, tot în 2021, Manevi Zrt a infuzat bani și imobile în filiala din România, în mai multe etape.
În iunie 2021, Manevi Zrt a dat companiei românești două împrumuturi de peste 24 de milioane de euro. În luna următoare, au fost returnate trei milioane. Pentru a scăpa firma românească de povara datoriei, spre finalul anului, restul împrumuturilor au fost stinse prin conversie în părți sociale.
Apoi, opt clădiri cumpărate inițial de compania din Ungaria au trecut în patrimoniul firmei din România, iar capitalul social a crescut din nou. Pentru câteva dintre ele, prin raportul de evaluare a fost diminuată valoarea față de prețul cu care fuseseră cumpărate.
Tot spre finalul anului, alte aproximativ 30 de milioane de euro au intrat în contul filialei din România cu titlu de majorare a rezervei de capital.
Astfel, capitalul social al firmei a ajuns la aproximativ 56 de milioane de euro.
După înființare, sucursala a cumpărat la rândul ei părți sociale într-o altă firmă și a înființat alta.
Ruta canadiană
Hotel Concordia SRL a fost preluată de Manevi Pro Transilvania SRL în februarie 2022. Deține un hotel cu același nume în Piața Trandafirilor din Târgu Mureș.
Clădirea cu etaje, trei foste prăvălii, 24 de camere, pivnițe și un atelier în curte a fost naționalizată de comuniști. După Revoluție, o parte din chiriași au cumpărat unele apartamente, iar alte cote rămăseseră ale statului.
În 2001, întregul imobil a fost cumpărat de soții Mioara și Cornel-Constantin Șipoș. Tot atunci au înființat și firma care s-a ocupat ulterior de hotel.
Totuși, vânzarea nu a fost făcută direct celor de la Manevi. Cu 13 zile înainte, CanImpEx Marketing Inc din Ontario, Canada devenise singurul asociat al Concordia.
La noi în țară, firma canadiană fusese reprezentată de Sándor Balla, care susține pe Facebook că este președintele HEPA Regional Office Canada și că a făcut liceul la Șimleu Silvaniei.
HEPA este o altă companie a statului maghiar, finanțată de Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta, care promovează exporturile firmelor maghiare prin birouri în străinătate.
Adică același minister care a finanțat și deținut Manevi Zrt.
Revenind la Sándor Balla, pe profilul lui de Facebook, apar imagini cu el și cu Viktor Orbán, fostul șef al guvernului maghiar, dar și cu Kelemen Hunor, membru în Parlamentul României și șeful UDMR.
MTS Hotel & Property Management SRL e o altă firmă-satelit a rețelei. A fost înființată în 2022 și are sediul într-o clădire din Hațeg, județul Hunedoara, deținută de Manevi Pro Transilvania SRL.
Castelul vândut de două ori în șapte zile
În ianuarie 2020, un bărbat de 24 de ani a deschis o firmă de consultanță cu sediul într-un apartament din Cluj-Napoca. După câteva luni, Micro Vision Consult SRL s-a transformat în intermediar pentru firma deținută de statul maghiar.
În ianuarie 2021, Micro Vision semna primul antecontract de vânzare-cumpărare. A plătit un avans de 40.000 de euro pentru Castelul Wesselényi din Jibou, județul Sălaj.
Apoi, în martie, Manevi Zrt a transferat 634.000 de euro într-un cont fiduciar, bani eliberați ulterior către Micro Vision, deși nu era încă proprietara castelului.
Micro Vision a cumpărat castelul în aprilie. Șapte zile mai târziu, îl vindea firmei din Ungaria cu 830.000 de euro. Doar la această tranzacție firma tânărului a câștigat 30.000 de euro.
Ulterior, instanțele din România au anulat definitiv tranzacțiile pentru că statul român, prin Consiliul Județean Sălaj, nu a fost lăsat să-și exercite dreptul de preempțiune, adică dreptul de a cumpăra monumentul istoric.
Pe trotuar
Dacă la Sălaj, statul susține că a vrut să cumpere castelul, în Hunedoara a refuzat să achiziționeze un hotel din Hațeg. În schemă apare din nou Micro Vision.
La colțul străzilor Bisericilor și Tudor Vladimirescu din Hațeg se află o clădire din secolul al XIX-lea. Fostă bancă, a fost ulterior transformată în Hotel Ferdinand.
Pe 24 mai 2021, o tânără de 25 de ani ajungea în fața unui notar împreună cu mama ei.Au semnat un document prin care promiteau să vândă hotelul cu 800.000 de euro, cu un avans de zece la sută, firmei Micro Vision.
După nici două săptămâni, prețul a crescut la 1,3 milioane de euro, iar cele două femei au fost de acord ca promisiunea inițială să fie transferată altei companii. Înțelegerea a fost parafată din nou la notar pe 4 iunie.
Mama a plecat, dar tânăra aștepta o mașină. Susținea că a fost abordată în fața notariatului de administratorul Micro Vision, care i-a cerut să mai semneze un document. L-a semnat și, pentru că îl credea lipsit de importanță, nu i-a mai spus mamei despre el. Documentul era de fapt un contract de intermediere imobiliară. Prevedea un comision fix de 480.000 de euro pentru perfectarea tranzacției.
Și, pe 17 iunie, Micro Vision a transferat promisiunea de vânzare către Manevi Pro Transilvania pentru 80.000 de euro. Firma ungurilor cumpără în aceeași zi hotelul cu 1,3 milioane de euro. La două luni de la vânzare, Micro Vision i-a facturat tinerei comisionul. Apoi s-au dat reciproc în judecată.
Situații în care Micro Vision Consult SRL a acționat ca un intermediar pentru Manevi și a câștigat bani, se repetă și în cazul unor clădiri istorice din Arad, Oradea, Timișoara și Sighișoara.
Radu-Mihai Fekete, unicul asociat al Micro Vision Consult, a scos dividende de circa 2,5 milioane de euro între 2021 și 2023.
În august 2024, Fekete a divizat compania în patru societăți noi: Micro Vision 2, 3, 4 și 5. Acestea au preluat apartamente, un Audi Q8, terenuri, o fermă și două creanțe.
Interesant este că, anul trecut, timp de aproape două luni, Micro Vision 2 a fost deținută de Zoltan Sebastian Fekete-Nicorici. Bărbatul, în vârstă de 56 de ani, a avut probleme penale, fiind implicat într-un dosar de evaziune fiscală.
Tot anul trecut, Radu Fekete a mutat sediul firmei inițiale din apartamentul din Cluj-Napoca într-o casă din satul Boteni, aproape de granița dintre județele Cluj și Mureș.
Un vecin ne-a spus că vine din când în când, dar în casă nu locuiește nimeni. Casa are tencuiala nevăruită și acoperișul stricat în zona jgheaburilor. În curte zac caroserii de mașini și o mașină de spălat. Vecinul l-a sunat pe Fekete și i-a dat telefonul reporterului PressOne, dar Fekete a refuzat să vorbească.
Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor.
Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:
Fact-checking: Anca Mihai
A participat la numeroase investigații transfrontaliere și a lucrat la subiecte legate de fondurile europene, grupurile de crimă organizată și activele imobiliare deținute de persoane expuse politic.
Ana este coordonatoarea proiectului Factual.ro, prima platformă în limba română care verifică afirmațiile politicienilor și informațiile diseminate pe rețelele sociale.