Dinastia de la Viscri. Episodul 2: Pe numele familiei

Scos din cursa electorală după două decenii, fostul primar Mircea Pălășan i-a pasat fotoliul fiicei sale. Dar nu a lăsat din mână pământul. 

S-a angajat chiar la firma care face noua cadastrare a comunei Bunești, unde a fost primar. Rezultatul: a ajuns să fie posesorul a peste 13 hectare pe care nu le-a declarat niciodată. 

La ele se adaugă încă 6.5 hectare menționate în ultima declarație de avere depusă de Pălășan. 

O parte din pământul ajuns la primar provine de la oameni decedați. O altă parte, de la proprietari cărora primăria condusă chiar de Pălășan le-a anulat dreptul de proprietate în instanță. 

Pălășan locuiește într-o vilă cu etaj și mansardă, deși în acte apare ca fiind o casă de lemn. 

Registratorul 

„E o plăcere să revin în localitatea Bunești. De altfel, pe mine și pe Mircea (n. Red. Pălășan) ne leagă o prietenie foarte veche. (…) începând cu 2004 am fost ambi aleși primari. (…) Votați Roxana Pălășan și PNL”, spunea Adrian Veștea, președintele Consiliului județean Brașov și fost premier desemnat, într-o vizită în comuna Bunești, la ultimele alegeri locale.

După două decenii în care a condus primăria Bunești, Mircea Pălășan i-a lăsat locul fiicei sale. Nu pentru că a vrut, ci pentru că opoziția a reușit să-l înlăture folosind o decizie a Agenției Naționale de Integritate. Folosise funcția în interes propriu. 

Pălășan nu a stat pe bară. Între aprilie și mai 2026 s-a angajat la Molbak Proiect, firma care cadastrează comuna, ajutând, teoretic, două ore pe zi.

„Eu nu-s la primărie, eu sunt registrator de la firma respectivă, dau număr de înregistrare. Atât”, ne-a spus Pălășan, în mai, la primărie.

Numai că imaginile video obținute de Public Record, discuțiile cu oamenii din primărie și observațiile făcute de reporter la fața locului, arată că Pălășan nu dădea doar numere de înregistrare. Este practic omul care știe unde se află fiecare petec de pământ din comună și cine sunt proprietarii, morți sau vii. 

Trucul posesiei

Am analizat documentele tehnice cadastrale făcute de Molbak Proiect SRL și publicate pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Am descoperit că fostul primar figurează, împreună cu soția sa, cu posesie pe mai multe terenuri și case, în baza legii cadastrului și a publicității imobiliare. 

Vechii proprietari 

Pentru a înțelege cum au ajuns soții Pălașan în posesia terenurilor și caselor, am încercat să dăm de foștii proprietari. Am întrebat vecinii dacă mai sunt în viață, dacă au moștenitori sau dacă s-au mutat. Pe unii i-am căutat și la cimitir.

Aurica Meșina, proprietară a 4.97 ha. Terenul a ajuns în posesia lui Mircea Pălășan. 

Femeia este singura proprietară pe care am reușit să o găsim în viață. Are 81 de ani și locuiește într-o casă modestă din sectorul 1 al Bucureștiului. S-a mutat aici la jumătatea anilor ’70 din Meșendorf. Nu prea mai calcă prin sat, dar terenurile care au ajuns la fostul primar îi bântuie și acum amintirile: 

„Problema e că titlul ăla de proprietate, pentru pământ, a fost anulat la proces, nu știu dacă mi-au mai dat altul și cum au făcut”, ne-a spus ea.

Procesul despre care vorbește femeia a fost intentat în 2013. La acel moment, primăria condusă de Pălășan a cerut anularea unui titlu de proprietate emis, în 2002, pe numele ei, pentru aproape cinci hectare retrocedate în satul Meșendorf.

În fața judecătorilor, primăria a invocat erori privind tarlaua, parcela și vecinii, precum și absența unui proces verbal de punere în posesie. În plus, în cererea de chemare în judecată scrie:  

„Titlul de proprietate nu a fost ridicat de la comisie și nu a intrat în circuitul civil”, după cum arată documentele din dosarul de la Judecătoria Rupea. 

Însă un document din dosar arată, teoretic, contrariul. În aprilie 2007, femeia s-ar fi adresat primăriei cerând eliberarea unui alt titlu de proprietate pentru că terenul era amplasat într-un alt sat. 

Tot în mod paradoxal, bătrâna le scria judecătorilor în 2013 să respingă cererea de anulare a titlului de proprietate. Nu mai considera că a primit teren în satul greșit.

Și apoi, Meșina i-a vândut primarului terenul: 

A fost un contract de mână, „la mica înțelegere”, ne-a explicat fiul ei.

Procesul s-a judecat rapid, în cinci luni, iar judecătorii au anulat titlul de proprietate.

Curios este că în documentele cadastrale emise de firma Molbak inițial, terenurile lui Meșina apăreau cu proprietar neidentificat.

Nicolae Codrea, proprietar pe 4.57 ha. Terenul a ajuns în posesia lui Mircea Pălășan. 

A primit un titlu de proprietate încă din 1994, ca moștenitor al tatălui său. 

Scenariul cu procesul se repetă și în cazul lui. Tot în 2013, primăria condusă de Pălășan a cerut judecătorilor să anuleze dreptul de proprietate pentru 1.85 hectare cerute în plus. 

Tot în cinci luni, ca și în cazul femeii de mai sus, judecătorii s-au conformat cererii primăriei. 

Mai recent, documentele cadastrale emise de Molbak în 2025, Nicolae Codrea apărea cu toate cele 4.7 hectare din titlul de proprietate. În 2026, posesia a fost trecută pe fostul primar. 

Conform unui vecin, sora lui ar fi vândut terenurile lui Mircea Pălășan, după moartea sa.

Mihai Wagner, George Wagner și Catarina Lautner

Aveau puțin peste 2.500 de mp în proximitatea vilei deținute de fostul primar. Sunt morți, dar asta nu a împiedicat-o pe soția lui Pălășan să intre în posesie, conform documentelor inițiale de cadastru. 

Pământul a fost folosit ani în șir de Victoria Pleșa, conform datelor obținute de Public Record . Femeia a decedat între timp, dar prin 2014 scria primăriei conduse de Mircea Pălășan:

„Terenul a fost lăsat în folosința noastră din anul 1990, cu înțelegerea proprietarilor plecați în Germania, cu care avem și în prezent legătură”.

Cerea să fie luată în evidențele fiscale cu pământul, dar primăria i-a răspuns că nu e proprietară și să depună împuternicire.

Când l-am întrebat pe Mircea Pălășan de acest teren, ne-a spus că a dat grădina „la niște oameni”. 

În aceeași zi, la câteva ore distanță, scenariul s-a schimbat. Posesia a fost radiată de pe numele soției, pentru că Dan Gheorghe Spătaru, fost secretar al comunei, a primit de la moștenitorii foștilor proprietari din Germania un contract de vânzare -cumpărare.

Averea fostului primar 

Documentele cadastrale publicate de firma Molbak Proiect arată că Mircea Pălășan și soția au aproape 20 hectare de teren, din care vreo 19 sunt puneri în posesie făcute odată cu noua cadastrare. Posibil și datorită erorilor, pentru că pe unele le avea deja intabulate. 

În ultima declarație de avere depusă în 2024, fostul primar a declarat doar 6.53 hectare de pământ, două case la Bunești, un apartament de 11 metri pătrați în Sighișoara și 1.200 de metri pătrați (probabil grajdurile cumpărate la Criț).

Întrebat de ce proprietățile cu care a fost pus în posesie nu apar în declarațiile de avere, Pălășan ne-a spus că „nu este perfectată documentația, adică le treci când ai contract de vânzare-cumpărare (…) Eu le-am cumpărat, nu toate pe mine, mai e și pe soție. Proprietățile respective, eu am plătit impozitul la ele, din 90 până la zi”, ne-a declarat el. 

I-am cerut să ne demonstreze că a plătit impozitul la primăria pe care a condus-o timp de două decenii. Ne-a trimis la casierie.

Casa de lemn

Diferența dintre ce scrie pe hârtie și ce există în teren se vede cel mai bine chiar la casa în care locuiește Pălășan acum, în Bunești.

Cartea funciară actuală, aferentă terenului, arată că pe el există doar o casă de lemn. 

Imaginile satelitare recente arată însă o vilă cu etaj și mansardă, plus alte două construcții în spate.

Documentele din noua cadastrare adâncesc discrepanța: pe teren există, de fapt, cinci construcții cu acte.

Povestea proprietății începe în 2001, aproape de momentul în care Pălășan prelua conducerea comunei. A cumpărat-o, cu acte, pentru aproximativ 1.030 de dolari, la cursul vremii. Terenul avea atunci 1.843 metri pătrați, din care o treime era ocupată de casă și curte, restul fiind grădină.

Șapte ani mai târziu, Mircea Pălășan era la al doilea mandat de primar. Declara atunci: terenul și casa de 100 metri pătrați din Bunești, cumpărate în 2000 ( Sic!), un apartament mic în Sighișoara și un teren agricol de 4.5 hectare, primit prin retrocedare. Veniturile: doar indemnizația de primar și dividende obținute de soție dintr-o firmă care administra un bar, în total 42.000 de lei.

De atunci, ca prin magie, casa a crescut constant pe hârtie. În 2012, la al treilea mandat, ajunsese la 300 de metri pătrați. În 2016, declarația de avere consemna deja 645 de metri pătrați.  

Terenul însuși s-a extins și el. Documentele din noua cadastrare arată o suprafață cu 500 metri pătrați mai mult decât la cumpărare. A crescut pe baza unei sentințe emise de Judecătoria Rupea, după ce Pălășan și-a dat în judecată vecinii.

Deși actualizează suprafața terenului, hotărâre judecătorilor adâncește ceața de peste construcție: pe hârtie, casa rămâne din lemn, cu suprafață de 219 metri pătrați. Din satelit se vede în continuare o vilă impunătoare cu etaj și mansardă.

Frica 

Perioada de publicare în care proprietarii de case și terenuri puteau verifica lucrările de cadastrare făcute de Molbak Proiect s-a terminat pe 28 mai. Marea cadastrare de la Bunești a intrat într-o nouă etapă. 

S-au strâns peste 1.800 de solicitări, în condițiile în care comuna are în jur de 2.500 de locuitori.  

<< (…) În această penultimă săptămână din perioada de publicare, am fost amenințați verbal de deținători de terenuri și alte persoane care au situații neclare ale terenurilor din comuna Bunești, citez “Vă arunc calculatorul și mă abțin să nu vă bat.”>> a scris Viviana Săvoiu, reprezentanta Molbak Proiect, pe 22 mai, într-o scrisoare către primăria Bunești. 

În același document, femeia preciza: 

„Deoarece săptămâna viitoare este ultima săptămână de publicare și după cum știți există persoane răuvoitoare care au trimis cereri de rectificare scrise de dânșii și le-au împărțit în sate către proprietari să vină cu ele la primărie, ne așteptăm să vină în ultimele zile de publicare multe persoane recalcitrante. Astfel avem rugămintea să luați toate măsurile necesare pentru buna desfășurare a activităților, să fie în permanență o persoană, angajat al primăriei de față, în aceeași încăpere unde ne desfășurăm activitatea. 

Totodată cerem să ne asigurați protecție cu un organ abilitat – poliție, jandarmerie sau chiar printr-o firmă de pază.”

O comisie din care fac parte reprezentanți ai firmei, ai primăriei și ai Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară din Brașov urmează să analizeze cererile și să decidă dacă trebuie făcute corecturi.

Citește și Episodul 1: Marea Cadastrare haotică, din seria Dinastia de la Viscri

Notă: Seria de materiale este realizată prin proiectul ”IntegrityGraph”, finanțat în cadrul Sferei Donatorilor din Transilvania, ediția a XV-a, cu sprijinul Niște Oameni.

Ana Poenariu