Din martie 2023, instituțiile din România nu mai au voie să cumpere sau să folosească produse dezvoltate de compania Kaspersky, după o lege emisă în contextul războiului din Ucraina.
Am descoperit că, după interdicție, peste 80 de autorități publice au ignorat legea și au achiziționat antiviruși rusești. Printre ele se numără spitale, școli, primării și chiar un institut de cercetare care lucrează cu NATO și Ministerul Apărării.
Interdicția nu se aplică tocmai instituțiilor cu atribuții în securitate națională, securitate cibernetică, apărare națională și ordine publică.
România, mai multe țări europene și SUA consideră produsele și serviciile Kaspersky o posibilă amenințare la adresa securității pentru că ar putea fi folosite pentru furt de date, spionaj sau chiar perturbarea unor sisteme informatice. Faptul că licențele au continuat să fie cumpărate de autoritățile publice arată că statul a pus o barieră doar pe hârtie.
Interdicția
În 2022, pe fondul războiului din Ucraina, România a adoptat o lege privind securitatea cibernetică. Prin ea, legiuitorul a interzis instituțiilor publice să cumpere sau să folosească softuri fabricate ori controlate de companii rusești.
O listă a aplicațiilor interzise a fost publicată în martie 2023, prin ordin dat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Include în mod explicit o gamă largă de produse Kaspersky.
La aproape două luni după apariția listei, Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) din Măgurele a cumpărat licențe de antivirus Kaspersky pentru trei dispozitive. Erau valabile doi ani, până în primăvara lui 2025.
Institutul a avut în acești ani parteneriate cu Ministerul Apărării, Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”, dar și cu NATO. Totodată, cel mai recent raport de activitate arată că, prin cercetările proprii, sunt generate informații clasificate sau protejate ca secrete de serviciu.
INFLPR susține că, deși a cumpărat antivirusul Kaspersky, „produsul achiziționat nu a fost instalat și nu a fost utilizat efectiv niciodată, pe niciun calculator, server sau alt sistem informatic al institutului.”
Cumpărătorii
Între martie 2023 și septembrie 2026, 83 de instituții și autorități publice au făcut 131 de achiziții de produse Kaspersky de la distribuitori din România.
Pe lângă teatre, spitale, școli sau primării, entitățile de mai jos au cumpărat antiviruși și alte soluții de securitate.
Universitatea Politehnică din București a cumpărat antiviruși pentru cinci dispozitive în septembrie 2023. Licențele au fost valabile doi ani.
Inspectoratul Școlar Județean din Caraș-Severin a cumpărat Kaspersky Total Security pentru un dispozitiv în decembrie 2024, iar un an mai târziu a reînnoit licența .
Liceul Teoretic Roth- Oberth din Mediaș, județul Sibiu, a cumpărat antiviruși cel puțin trei ani la rând. Ultimele cinci licențe au fost cumpărate în octombrie 2025 și expiră anul acesta.
Centrul de Transfuzie Sanguină Ialomița a cumpărat în repetate rânduri licențe anuale de antivirus Kaspersky în ultimii doi ani. După ce i-am întrebat de achiziții, a anulat-o pe cea din 2026, a recuperat sumele de bani și a ales o altă soluție software antivirus.
⠀Dacă ești curios, citește mai multe despre Kaspersky 🔎
Kaspersky a fost fondată în 1997, în Rusia. Grupul are firme înregistrate și în alte țări și este unul dintre marii producători mondiali de software de securitate.
Cofondatorul Eugene Kaspersky susține că a studiat matematica la o școală sponsorizată de Ministerul Energiei Atomice, Ministerul Apărării, Agenția Spațială Sovietică și KGB. După absolvire, a lucrat timp de câțiva ani pentru Ministerul Apărării ca inginer de software. A negat legăturile cu serviciile secrete rusești.
Compania lui spune că produsele sale sunt folosite de milioane de persoane și aproape 200.000 de organizații din întreaga lume.
În perioada 2014-2015, un antivirus de pe computerul unui contractor american a trimis pe serverele companiei Kaspersky fișiere care conțineau informații legate de NSA- agenția pentru securitate din SUA.
În 2019, un cercetător german a descoperit că antivirusul avea o funcție care putea fi folosită pentru urmărirea activității pe internet a utilizatorului.
În prima jumătate a acestui an, Kaspersky a primit 64 de solicitări din partea a cinci țări. Dintre acestea, 60 au venit de la autorități din Rusia. Ar fi vizat doar informații tehnice și expertiză. Într-un caz, Coreea de Sud a obținut informații legate de un utilizator.
Legea și excepția
Încălcarea interdicției de a utiliza antiviruși rusești este contravenție, iar autoritățile publice pot primi amenzi între 50.000 și 200.000 de lei, arată legea.
Sebastian Burduja a condus Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării când a apărut noua legislație.
Consideră că instituțiile din România au continuat să cumpere antiviruși Kaspersky, deși legea interzicea acest lucru, din două motive. Mai întâi, pentru că ministerul și Agenția pentru Digitalizarea României nu au oameni suficienți care să facă monitorizare și control.
Ziarele sunt scrise de jurnaliști, dar aparțin cititorilor lor.
Intră în comunitatea cititorilor responsabili, care plătesc pentru munca jurnaliștilor:
„Pe de altă parte, după cum intuim cu toții, avem probabil un filon prorus în instituțiile statului român. (…) Acești oameni ar trebui identificați, chiar și de către presă, ca să ne asigurăm că nu mai ocupă niciodată o funcție publică în această țară care se luptă cu Rusia de sute de ani și care astăzi încearcă, cum poate, să rămână o democrație constituțională în timp ce e atacată zilnic prin fake news-uri, spionaj cibernetic, sabotări în energie și alte asemenea mizerii specifice manualului KGB”, ne-a declarat Burduja.
Expunerea de motive a legii arată că statul consideră că folosirea „software-urilor rusești de tip antivirus reprezintă o vulnerabilitate la adresa securității cibernetice a autorităților și instituțiilor românești”, dar legea include o excepție.
Nu se aplică tocmai instituțiilor esențiale pentru siguranța națională, precum cele din domeniul apărării, ordinii publice și securității. Asta pentru că ar avea propriile reguli de protecție cibernetică.
Sebastian Burduja susține că raționamentul excepției a fost unul tehnic:
„Aceste instituții fac ele însele pentesting pe astfel de soluții și desfășoară activități de informații, de urmărire și de contracarare, după caz, în legătură cu ele. Dacă le-am interzice să le dețină, le-am interzice practic exact parte din rostul pentru care există”, a explicat politicianul.
Ce zic instituțiile
Am întrebat SRI, SIE, STS, SPP, MApN, MAI, Poliția Română, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, DNA, DIICOT și DNSC dacă au folosit produse Kaspersky după martie 2023.
Până la momentul publicării articolului, doar MApN, MAI, DNA, Poliția Română, STS și SIE ne-au transmis că nu folosesc astfel de antiviruși.
Jandarmeria Română spune că nu a folosit produse Kaspersky după intrarea în vigoare a interdicției.
SPP a refuzat să ne transmită dacă a folosit sau nu produse Kaspersky. Acordă „o atenție deosebită evaluării produselor de natura celor indicate de dumneavoastră, având în vedere contextul geopolitic actual și necesitatea gestionării corespunzătoare a riscurilor de securitate, din perspectiva responsabilităților instituționale”.
Și SRI a refuzat să ne comunice dacă au folosit sau nu software Kaspersky, invocând secretul de stat.
Actualizarea
Legea din 2022 spune că lista de produse interzise ar trebui „actualizată semestrial sau ori de câte ori este nevoie”. Nu am identificat nicio revizuire, iar interdicțiile expiră la finalul acestui an.
Luna trecută, mai mulți senatori au cerut prelungirea interdicției până la 31 decembrie 2035, pentru că:
„autoritățile și instituțiile publice ar putea reintroduce în sistemele lor informatice produse și servicii controlate de un stat agresor”.
Sebastian Burduja, coinițiator al proiectului de lege, susține că este necesară și o actualizare urgentă a listei de produse vizate. Proiectul este încă la Senat.
Ceilalți
În alte state, tocmai instituțiile sensibile precum cele din apărare sau securitate nu au voie să cumpere produsele Kaspersky.
În Lituania, autoritățile care fac parte din infrastructura critică nu mai au voie să folosească produse IT rusești. Softurile dezvoltate de Kaspersky au fost declarate, încă din 2017, o amenințare la adresa securității naționale de guvernul lituanian.
Autoritățile din Italia au fost obligate să înlocuiască treptat produse de securitate informatică provenite de la companii legate de Federația Rusă.
Oficiul Federal pentru Securitatea Informației din Germania (BSI) a emis, în martie 2022, un avertisment oficial privind antivirusurile Kaspersky, cu nivel de risc „ridicat”. Nu există încă o interdicție generală.
BSI a explicat că antivirusurile au drepturi extinse asupra sistemului și mențin conexiuni cu serverele producătorului, motiv pentru care compromiterea sau manipularea lor poate permite operațiuni de spionaj sau sabotaj. BSI a recomandat înlocuirea produselor Kaspersky.
În iulie 2024, SUA au interzis vânzarea produselor Kaspersky pe piața americană, considerând că reprezintă un risc inacceptabil pentru securitatea națională.
Oficialii americani au explicat că, fiind o firmă rusească, Kaspersky ar putea fi obligată să ajute la spionaj. Prin manipulare, softul ar putea fi folosit pentru a fura date sau pentru a bloca sisteme informatice importante.
Kaspersky a respins acuzațiile. A susținut că decizia SUA se bazează pe contextul geopolitic și pe riscuri teoretice, nu pe o evaluare a integrității produselor sale. A afirmat că este independentă de orice guvern.
„Până în prezent, nimeni nu a prezentat dovezi publice care să indice că produsele companiei ar putea reprezenta o amenințare pentru utilizatorii corporativi sau privați”, au precizat reprezentanții Kaspersky pentru Public Record.
Are 22 de ani, a studiat jurnalism la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și început un program de masterat la București. Este redactor Factual.ro și a mai scris pentru Revista POV21.
O tânără jurnalistă promițătoare care s-a alăturat mass-media în 2019, a câștigat Premiile Superscrieri din 2022 în categoria debut jurnalistic și în 2024 a obținut marele premiu Superscrieri pentru investigația „Azilele groazei”.