Două servicii speciale au cumpărat în 2023 aplicații și echipamente ca să monitorizeze și să doboare drone. Contractul a depășit 39 de milioane de lei, iar banii provin din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Firma care le-a furnizat are ca beneficiar real un om de afaceri trimis în judecată într-un dosar de corupție cu fonduri europene. După opt ani, a scăpat de condamnare pentru că faptele s-au prescris. Totuși, inculpații din dosar au fost obligați să plătească statului daune.
Cele două instituții au evitat răspunsuri concrete la întrebările noastre.
În 2026, aceeași firmă a câștigat un contract cu Poliția de Frontieră.
Legea definește beneficiarul real ca fiind orice persoană fizică ce deține sau controlează o companie. Totuși, asta nu a împiedicat instituțiile de forță să contracteze o firmă controlată de un bărbat care a scăpat de problemele penale pentru că justiția a lăsat timpul să curgă până la prescrierea faptelor.
Cu propriile simțuri
„O evaluare a serviciului am făcut-o cumva, cu propriile simțuri. Se pare că serviciul ăsta funcționează. Interacțiunea pe care am avut-o cu diverși ofițeri în diferite situații de care dumnealor se ocupă special de paza mea. (…) O evaluare managerială n-am făcut special pentru domnul Pahonțu, pentru că sunt multe, multe, multe alte restanțe mult mai importante (…)”, a declarat Nicușor Dan, în timpul unei conferințe de presă de la Chișinău.
Se referea la Serviciul de Protecție și Pază (SPP), iar reacția lui a venit după o investigație publicată de Recorder. Jurnaliștii au arătat că Lucian Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în București, în 21 decembrie 1989.
În 2023, SPP și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) au cumpărat împreună, din fonduri PNRR, aplicații și echipamente pentru a identifica, monitoriza și doborî drone.
Contractul, de peste 39 de milioane de lei, a fost câștigat de Civitas Systems SRL, care a ofertat inițial cu o firmă din Slovenia.
| Achiziția face parte dintr-un contract de finanțare cu fonduri din PNRR semnat de Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale în 2022. Valoarea finanțării a fost de peste 190 de milioane de lei, iar banii trebuiau folosiți pentru a proteja comunicațiile folosite de autoritățile publice. |
Problema penală
Civitas Systems, înființată în 2004 la Craiova, îl are ca beneficiar real pe Cristian Dobre.
Fost președinte al Camerei de Comerț Dolj, Dobre a fost trimis în judecată de DNA în 2016.
Dosarul privea construirea parcului acvatic din Craiova care a costat peste 80 de milioane de lei. A fost finanțat din fonduri europene și naționale. Procurorii l-au acuzat pe Dobre că a coordonat un mecanism prin care au fost decontate situații de lucrări fictive și umflate.
De exemplu, structura de rezistență a unei clădiri din cadrul complexului a fost modificată ilegal, iar prețul lucrărilor decontate a fost umflat în dauna statului. Pentru asta, Dobre ar fi mituit dirigintele de șantier ca să aprobe situațiile false de lucrări și să nu își îndeplinească atribuțiile de supraveghere.
Mai mult, muncitorii au asfaltat o alee de lângă casa lui Dobre, iar costurile au fost decontate din proiect. Paguba a fost de peste 5,5 milioane de lei.
Spre deosebire de ceilalți inculpați din dosar, care s-au judecat ani de zile, Daniel Mihăiță Radu, fost asociat în Civitas, a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii. Radu era omul de legătură folosit de Dobre pentru a mitui dirigintele de șantier. A primit o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere și 90 de zile de muncă în folosul comunității.
În schimb, Cristian Dobre s-a judecat vreme de mai mulți ani cu procurorii. Deși inițial, Tribunalul Dolj l-a condamnat la patru ani de închisoare în 2023, un an mai târziu judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara au decis încetarea procesului penal împotriva lui, pentru că faptele s-au prescris.
Totuși, magistrații au scris în decizia lor că inculpații din dosar trebuie să plătească Primăriei Craiova și Ministerului Fondurilor Europene daune și penalizări.
Ministerul ne-a transmis că a primit înapoi 1,9 milioane de lei, dar nu și dobânda legală penalizatoare. Reprezentanții instituției au precizat că „din partea organului de executare fiscal (n.red. ANAF) nu s-a primit niciun răspuns privind stadiul recuperării sumelor solicitate”. Suma depășește 1,5 milioane de lei.
Primăria Municipiului Craiova a recuperat aproape 1,4 milioane de lei, dar mai trebuie să primească 247.000 lei din dobânda penalizatoare.
Contractul
Revenim la achiziția de aplicații și echipamente pentru doborât drone din 2023.
Contractul, semnat cu firma lui Dobre, a rezultat dintr-o procedură competitive cu negociere. Adică în baza unui cadru legal special, creat pentru achizițiile din domeniul militar, apărare, ordine publică și securitate națională.
Mai exact, SPP și STS au anunțat inițial că fac achiziția. Firmele candidate s-au înscris, iar instituțiile au selectat doar furnizorii care îndeplineau anumite criterii. Apoi s-au făcut oferte, iar negocierea prețurilor a fost una confidențială.
Spre deosebire de o licitație obișnuită, unde companiile depun oferte și apoi așteaptă evaluarea și rezultatul, în acest caz există un dialog direct.
Am trimis mai multe întrebări celor de la STS și SPP privind achiziția și problema penală a lui Dobre, însă ambele au ocolit orice răspuns concret.
Când am întrebat Civitas Systems ce a livrat mai exact celor două instituții, consiliera juridică a firmei ne-a transmis: „Cerințele, caracteristicile și componentele sistemelor, precum și serviciile aferente au fost stabilite prin caietul de sarcini/documentația descriptivă aferentă procedurii de achiziție”.
Referitor la dosarul penal în care a fost implicat Cristian Dobre, reprezentanta Civitas ne-a spus că bărbatul nu e implicat în conducerea executivă a grupului Civitas. Nici acum și nici când a fost semnat contractul cu STS și SPP.
Răspunsul integral al firmei Civitas Systems poate fi citit AICI.
Bani publici
Civitas Systems ( unde Dobre este beneficiar real și a fost administrator) a câștigat, din 2015 încoace, peste 81 de milioane de lei din contracte publice. Suma include contractul cu STS și SPP, care este cel mai mare.
Restul contractelor le-a semnat tot cu instituții de forță ale statului.
De exemplu, în 2026, Civitas Systems a primit peste 2,8 milioane de lei de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. A furnizat un sistem de securitate care să protejeze turnurile de comunicații folosite în supravegherea frontierei maritime.
Ceilalți clienți au fost Ministerul de Interne și câteva unități militare, inclusiv cea de la Deveselu.
Anca Mihai a lucrat până în 2024 ca arhitect, iar recent a trecut la jurnalism.
A participat la numeroase investigații transfrontaliere și a lucrat la subiecte legate de fondurile europene, grupurile de crimă organizată și activele imobiliare deținute de persoane expuse politic.
Ana este coordonatoarea proiectului Factual.ro, prima platformă în limba română care verifică afirmațiile politicienilor și informațiile diseminate pe rețelele sociale.
Dacă ai ajuns până aici, ești unul dintre oamenii care știu că e important să înțelegem ce se întâmplă în jurul nostru și ce putem face. Cu implicarea ta directă, noi, jurnaliștii Public Record, putem să analizăm, să verificăm și să punem în context ceea ce contează pentru tine și pentru societatea în care trăim. Donează pentru jurnalism de investigație făcut cu responsabilitate.